Comunitatea evreiască din Reşiţa este una puţin numeroasă, dar activă, din punct de vedere social şi cultural. Un interesant colocviu, desfăşurat joi, la Reşiţa, în sinagoga comunităţii evreieşti, a renăscut interesul public pentru istoria evreilor din aceste locuri, mai ales că, prin intermediul Serviciului Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul în Caransebeş, şi al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, a fost posibiliă şi amenajarea unei expoziţii de documente şi de obiecte istorice ale comunităţii evreieşti. La buna reuşită a colocviului au contribuit, desigur, Comunitatea Evreilor din Reşiţa, dar şi Centrul de Studii Iudaice de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad.
Au susţinut comunicări criticul literar Ada D. Cruceanu, dr. Liviu Rotman, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, conf. univ. dr. Carmen Albert, de la Muzeul Banatului Montan, conf. univ. dr. Speranţa Milancovici, de la Universitatea Vasile Goldiş, dr. Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, şi Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale.
„La Reşiţa mai sunt aproximativ 80 de membri ai comunităţii noastre, a spus Ivan Schnabel, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Reşiţa. Am avut o comunitate puternică la Bocşa, dar nu mai trăieşte decât o familie, iar la Caransebeş, două familii. Sinagoga din Caransebeş a fost desacralizată şi închiriată municipalităţii pentru manifestări artistice. Suntem în restrângere, ca şi comunitate, şi perspectivele nu sunt formidabile, pentru că nu mai avem tineret. Aproape exclusiv, comunitatea e compusă din oameni în vârstă”.
Conform lui Ivan Schnabel, evreii din Europa Centrală şi din Balcani au ajuns şi în zona Banatului Montan, în districtele miniere Reşiţa, Bocşa, Dognecea, Oraviţa, Moldova Nouă. În anul 1719, aveau deja o prezenţă semnificativă, deoarece Curtea Imperială de la Viena ordonă înregistrarea lor pentru stabilirea Taxei de toleranţă. La acel moment, sinagogile erau interzise. În 1789 apare pentru evrei interdicţia de a practica mseseriile şi negustoria în districtele miniere, dar puteau face comerţ ambulant în târguri. După anul 1800, populaţia evreiască a crescut, majoritatea fiind comercianţi şi mici meseriaşi. În 1863 se construieşte prima sinagogă la Oraviţa, în anexele ei existând şi un mic spital, cu câteva paturi. În 1976, la presiunea regimului comunist, sinagoga a fost vândută şi demolată. Ca o personalitate evreiască din aceste locuri ar trebui evidenţiat economistul şi comerciantul Iulius Schnabel. Familiile evreieşti au participat activ la dezvoltarea localităţilor în care au locuit, a spus preşedintele evreilor reşiţeni. La Reşiţa, primii evrei s-au stabilit în prima jumătate a secolului XIX. Actuala sinagogă din municipiu – un templu în stil maur – a fost terminată în 1880, iar inaugurarea s-a produs 27 de ani mai târziu, în 1907, din cauza fondurilor limitate ale comunităţii evreieşti.
Şeful Serviciului Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu, a precizat că expoziţia de documente a fost realizată la solicitarea comunităţii evreieşti.
„Chiar dacă nu deţinem multe documente despre activitatea evreilor în actualul spaţiu al judeţului, am identificat, de la registre de naşteri, căsătorii sau decese, până la instrucţiuni ministeriale care vizează activitatea comunităţii evreieşti în Oraviţa, Caransebeş sau Bocşa, a spus Ovidiu Roşu. Am adus aici instrucţiuni cu date statistice, planul Cimitirului evreiesc din Caransebeş, registre de la 1794 şi multe alte documente, care vor fi descoperite, cred, cu curiozitate, de cei interesaţi de istoria evreilor în aceste locuri”.
Sonia BERGER
