Comuna Zăvoi se găseşte în partea de nord-est a judeţului, pe Valea Bistrei, pe vechiul drum care leagă Banatul de Transilvania. Este practic lipit de oraşul Oţelu Roşu la est şi este traversată de Drumul Naţional DN68 Caransebeş – Haţeg.
În apropiere de Zăvoi, aproape de drumul care duce către Haţeg, au fost descoperite ruinele castrului roman Agmonia. Despre existenţa localităţii Zăvoi în primul mileniu nu există dovezi, dar prima atestare documentară datează din 1430, ceea ce face ca localitatea să fie una din cele mai vechi din Banat.
În perioada interbelică făcea parte din plasa Caransebeş. Biserica actuală din centrul de comună a fost construită în 1932.
Suprafaţa comunei este de 38.920 ha, din care intravilan 655 ha şi extravilan 38.265 ha. Localitatea are 4.356 de locuitori, 1.650 de gospodării, 1.558 de locuinţe, şase grădiniţe şi şase şcoli, satele arondate fiind Voislova, Valea Bistrei, Zăvoi, 23 August, Măgura, Măru şi Poiana Mărului.
Activităţile specifice zonei sunt prelucrarea marmurei, prelucrarea lemnului, activităţi în domeniul agroturistic şi al turismului rural, creşterea animalelor şi cultivarea pământului, iar cele principale – turismul și agroturismul.
Ca obiective turistice, la Zăvoi găsim trasee şi itinerarii turistice în Ariile protejate ale Sitului Natura 2000, Vârfurile muntoase Ţarcu, Godeanu, Gugu şi Căleanu, ruinele Palatului împăratului Traian, Castrul roman de la Zăvoi, Peştera lui Zamolxe, Pietrele Scorile, Salba de lacuri glaciare, Muntele Mic,
Mănăstirea de la Poiana Mărului, Icoana făcătoare de minuni de la Măru, Lacul de acumulare de la Poiana Mărului, Pensiunile Mili, Cara,Casa cu Meri, Florina, Trei Moroşeni, Dalweg, Arţarul, Casa Germană, Vila Dor şi Hotel Grand GeAs III.
Ca evenimente locale, aici se sărbătoresc Ruga de la Valea Bistrei, în 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, Ruga de la Măru, la 7 săptămâni de la Paşti, de Pogorârea Sfântului Duh, Ruga de la Poiana Mărului – 24 iunie, de Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Ruga de la Măgura – 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Ruga de la Zăvoi, în 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, Ruga de la Voislova – 26 octombrie, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.
Ca şi facilităţi oferite investitorilor de către administraţia locală, amintim posibilităţi de dezvoltare în domeniul turistic şi acces facil la reţeaua de utilităţi (apă, gaz, electricitate).
Unul dintre cele mai accesibile obiective turistice ale localităţii este Palatului împăratului Traian, situat în centrul de comună, pe partea stângă în direcţia de mers spre Haţeg, urmând un indicator pe care scrie „Villa Romana”. La doar câteva zeci de metri distanţă de Drumul Naţional 68 există un sit arheologic care conţine ruinele unei construcţii de o importanţă istorică excepţională. În luna mai a anului 2009, aici au fost efectuate săpături care au scos la iveală vestigiile unui palat roman, cu structuri foarte bine conservate, care va aduce informaţii preţioase şi necunoscute până acum de istorici, referitoare la Cultura Daco-Romană.
Construcţia respectivă se află pe amplasamentul actualului cimitir comunal şi a fost descoperită la momentul efectuării unei gropi mortuare. O echipă condusă de arheologul Adrian Ardeţ, actualul director al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, s-a deplasat la faţa locului. Echipa condusă de Adrian Ardeţ a scos la lumină o construcţie complexă, estimată a avea o vechime de 2.000 de ani, aparţinând Culturii romane. Cel mai probabil, imobilul respectiv a fost construit în toamna anului 101 d.Hr., în timpul Primului Război Daco-Roman, desfăşurat între anii 101-102 d.Hr. Conform izvoarelor istorice, în acel an, în zona fostei aşezări antice Agmonia, de lângă actuala localitate Zăvoi, în apropierea capitalei Daciei, Împăratul roman Traian a sosit cu peste 200.000 de militari, cu gândul să cucerească fortăreaţa Sarmizegetusa, după ce anterior, prin luptă, a supus triburile dacice de la nord de Dunăre, respectiv din zonele Olteniei şi Banatului. Din cauza drumului dificil către Sarmizegetusa şi Munţii Orăştiei, dar şi a opoziţiei dacilor, ofensiva romană a fost oprită pe timpul iernii în Valea Bistrei, în zona noilor vestigii descoperite la Zăvoi, unde dovezile scoase la iveală confirmă înfiinţarea unor aşezăminte. De altfel, singurul fragment care a supravieţuit din jurnalul Împăratului Traian, ţinut în timpul Războaielor dacice, face referire la o serie de localităţi bănăţene din apropiere.
Încă din primul moment, s-a considerat că, datorită complexităţii construcţiei, însuşi împăratul Traian a folosit palatul descoperit la Zăvoi în timpul iernii dintre anii 101-102 d.Hr., înainte de lupta decisivă cu Decebal şi cucerirea de către romani a Regatului Dac.
Între argumentele care au condus la susţinerea acestei afirmaţii se evidenţiază faptul că, până la această dată, o construcţie aproximativ asemănătoare, ca amploare, celei noi descoperite la Zăvoi se află numai la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala ulterioarei Provincii romane Dacia, ce servea drept sediu al guvernatorului din acea vreme, acest edificiu fiind construit însă abia în anul 160 d.Hr.
Zidurile palatului au fost realizate din piatră de carieră fasonată, încăperile erau încălzite prin podea, prin tuburi de ceramică numite „hipocauste”, iar la băi constructorii au folosit pentru izolare o tehnică şi un amestec special de bucăţi de caramidă şi mortar „Opus Signinum”, care nu permitea infiltrarea apei. De asemenea, au mai fost descoperite aici fundaţiile unei săli de aproximativ 100 de metri pătraţi, o baie, o piscină, intrarea în imobil, alături de o parte din curtea interioară unde se aflau canalele de scurgere a apelor, pavate cu caramidă şi acoperite cu lespezi de piatră.
Săpăturile efectuate în urmă cu câţiva ani au scos la iveală lucruri deosebite, care au adus certitudinea că această vilă romană a fost construită în timpul primului guvernator al Daciei Romane. Este vorba despre cărămizile care au fost descoperite şi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în momentul în care s-a ridicat capitala Daciei Romane. Respectivele cărămizi certifică faptul că această construcţie este datată în timpul împăratului Traian. Construcţia a existat în lumea romană până în timpul împăratului Hadrian, mai exact până la monedele din anul 126, descoperite aici.
Geanina LUCA
