În noaptea sfântă de-Nviere,

S-aude clopotul bătând,

Chemând la reconciliere

Creştini cu rugăciunea-n gând.

Miroase-a smirnă şi tămâie,

Topite-n suflet de armit,

Pe drum se văd lumini ce suie,

Într-un cortegiu preaslăvit.

În parc au înflorit lalele

– O simfonie de culori –,

Ca-ntr-un tablou în acuarele,

Ce dau privirilor fiori.

Călugărul cu faţă blândă,

În gama unui ritm solemn,

Transmite simfonia sfântă,

Ritmată-n toaca lui de lemn.

Credinţa-n suflet şi Natura

Se împletesc la unison,

Şi simţi cum se destramă ura,

Ca-ntr-o baladă de Villon.

O voce-adâncă şi blajină,

Rostită de un Sfânt Păstor,

„Veniţi cu toţi, luaţi Lumină!”,

Ne dă speranţe tuturor.

Şi-ntreg văzduhul se aprinde,

În sfânt lăcaşul maiestuos,

Şi ca un fulger se întinde

Că a-Nviat Iisus Hristos…

Nicolae NICOLAE