Hackerii caransebeşeni sau procurorii DIICOT?

Ca urmare a hotărârii Tribunalului Caraş-Severin din 12 noiembrie 2009, cei şase hackeri caransebeşeni reţinuţi în data de 11 martie anul trecut au fost eliberaţi sub control judiciar. În replică, Secţia DIICOT a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin a făcut recurs la Curtea de Apel Timişoara, care l-a acceptat şi a dispus rejudecarea deciziei de eliberare. Prin urmare, dosarul a fost trimis la Tribunalul Caraş-Severin, care va rejudeca respectiva cerere în data de 8 aprilie, până atunci cei şase tineri păstrându-şi actualul statut, de eliberaţi sub control judiciar. (C. Senco)

După ce, în şedinţa de joi, 12 noiembrie 2009, Tribunalul Caraş-Severin a decis înlocuirea măsurii de arest preventiv a hackerilor reţinuţi în dimineaţa zilei de 11 martie, respectiv a lui Flavius Cătălin Blăgăilă, Dorel Cristian Cosma, Ovidiu Călin Andraş, Petru Florin Cristescu, Ion Cristian Ciufu, Alexandru Mihai – toţi din Caransebeş, Liviu Constantin Coşe din Piteşti şi Ioan Ciufu din localitatea Amara, judeţul Ialomiţa, Secţia DIICOT a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin a făcut recurs la Curtea de Apel Timişoara.

Instanţa a acceptat recursul formulat de procurorii DIICOT şi a dispus rejudecarea deciziei de eliberare. În consecinţă, dosarul a fost trimis Tribunalului Caraş-Severin, care va rejudeca această cerere în data de 8 aprilie. Până atunci, instanţa a decis ca cei şase să îşi păstreze statutul actual, ca eliberaţi sub control judiciar.

Tinerii sunt judecaţi pentru iniţierea, constituirea de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinirea unui asemenea grup, în baza Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate la nivel naţional, a Legii 365/2002 a comerţului electronic şi a Legii 161/2003 privind prevenirea criminalităţii informatice.

Conduşi de Flavius Cătălin Blăgăilă, ei obţineau date ale unor carduri, informaţii care ulterior au fost folosite pentru clonarea acestora, fiind astfel retrase diverse sume de bani. De asemenea, au fost folosite operaţiuni de fishing, respectiv obţinerea unor conturi ale unor persoane din străinătate, cu domiciliul în Italia şi Germania, conturi din care au fost sustrase sume de bani ce au fost apoi virate în conturile făptuitorilor.

În cauză au fost întocmite două dosare, unul la Timişoara şi unul la Reşiţa. În primul este vorba despre accesarea frauduloasă a serverelor unor universităţi din SUA, dar şi a serverelor NASA, de către mai multe persoane din Timişoara şi Caransebeş. Aceste persoane au intrat ilegal în reţeaua informatică, dar la un moment dat au reuşit să facă în aşa fel încât să li se piardă urma. În al doilea dosar este vorba despre clonarea site-urilor unor bănci din Uniunea Europeană şi obţinerea de date despre clienţii acestora, lucruri care au făcut ca depozitele mai multor persoane sa fie golite de grupul infracţional. Potrivit anchetatorilor, în momentul în care clienţii băncilor intrau pe pagina clonată, aceştia îşi dădeau toate datele confidenţiale, pentru ca în final pe pagină să apară o eroare.

Anchetatorii susţin că informaţiile erau trimise de filiera din România la o altă subreţea, care opera în Italia şi care golea conturile respective. La fiecare operaţiune de acest gen nu se scoteau mai mult de 1.000 de euro, pentru a nu trezi suspiciuni.

Totuşi, în numai şase luni, ei au reuşit să direcţioneze din Italia spre reţeaua infracţională din România, prin transferuri monetare, peste 350.000 de euro. Poliţiştii au depistat existenţa grupului infracţional în luna mai a anului 2008, după ce au apărut mai multe plângeri potrivit cărora mai multor persoane le-au dispărut bani din bancă. În momentul arestării preventive, de la domiciliile tinerilor au fost confiscate mai multe calculatoare, care au fost expertizate în vederea obţinerii de informaţii despre activităţile grupului infracţional.

Acum ei se prezintă în faţa instanţelor de judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire în grup infracţional organizat (Legea 39/2003), pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea între 5 şi 20 de ani, şi infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, prevăzute de Legea 161/2003 şi Legea 365/2002, pedeapsa fiind în acest caz de la 3 la 12 ani închisoare.

Carmen SENCO