Miercuri, 28 septembrie, Aula ,,1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a găzduit conferinţa intitulată ,,Promovarea Tehnologiilor BAT pentru tratarea apelor reziduale, în scopul protejării râului Timiş”. Conferinţa a făcut parte din seria de acţiuni desfăşurate în cadrul Proiectului ,,Măsuri de protecţie a râului Timiş – Step II”, finanţat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia, Axa Prioritară 2 – Mediul şi pregătirea mediului înconjurător pentru situaţii de urgenţă, Măsura 2.1 – ,,Îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor referitoare la provocările, protecţia şi managementul mediului în context transfrontalier”, implementat de Primăria Caransebeş, în parteneriat cu administraţiile locale din Pancevo, Opovo şi Zrenjanin. Scopul acţiunii din 28 septembrie a fost acela de a promova Tehnologiile BAT (Best Available Techniques) şi unele exemple de bună practică în rândul companiilor de utilităţi publice, al poluatorilor aflaţi în evidenţele Agenţiei pentru Protecţia Mediului, al societăţilor care prestează servicii de administrare şi gestionare a apelor, precum şi al altor factori interesaţi în protecţia mediului înconjurător.
În deschiderea conferinţei – la care au luat parte reprezentanţi ai administraţiilor locale şi ONG-urilor implicate în proiect, parteneri din Serbia, voluntari, coordonatori ai proiectului, cadre didactice din învăţământul superior din Caraş-Severin –, a vorbit primarul municipiului, Ion Marcel Vela, care, printre altele, a spus că ,,întâlnirea arată că Primăria Caransebeş are tradiţie şi experienţă în implementarea şi derularea de proiecte transfrontaliere, iar acesta este un moment important în derularea acestui proiect. Măsurile de protejare a râului Timiş sunt necesare, chiar esenţiale, atât pentru viitorul curat al Banatului de Munte, cât şi ca responsabilitate pentru cei care sunt în aval de zona Banatului Montan, şi mă refer la Banatul de Pustă, la Câmpia de Vest şi la partenerii noştri din Serbia. Sper ca fiecare participant la această acţiune să înveţe cât mai mult şi să plece împlinit şi satisfăcut că a luat parte la o întâlnire reciproc avantajoasă”.
Prezentarea proiectului a fost făcută, apoi, de Gabriela Bănăduc, coordonatorul acestuia, din cadrul Compartimentului Proiecte-Programe, al Primăriei Caransebeş. Astfel, valoarea proiectului este de 604.065 de euro, iar ca obiectiv principal urmăreşte să contribuie la dezvoltarea socio-economică a Regiunii transfrontaliere România-Serbia, prin ridicarea nivelului de responsabilizare a managementului apelor şi conştientizarea cetăţenilor asupra mediului înconjurător şi a îmbunătăţirii calităţii râului Timiş. Ca obiective specifice, a mai spus Gabriela Bănăduc, se doreşte crearea unor condiţii care să conducă la îmbunătăţirea calităţii Timişului, prin elaborarea unui ,,Program de măsuri pentru protejarea râului Timiş”, conştientizarea comunităţilor locale asupra calităţii râului Timiş, prin organizarea şi coordonarea unor acţiuni de curăţare a malurilor râului în localităţile Teregova, Armeniş, Slatina-Timiş, Constantin Daicoviciu şi municipiul Caransebeş, precum şi creşterea nivelului de responsabilizare a managementului apelor, prin promovarea celor mai avansate tehnologii existente în regiune. Scopul proiectului implementat de Primăria Caransebeş este acela de a identifica nivelul de poluare a râului Timiş, de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi de a stabili un Registru al poluanţilor, urmat de un Program de măsuri luate împotriva poluatorilor.
Coordonatorul proiectului a mai vorbit despre principalele activităţi, respectiv pregătirea materialului informativ şi promoţional, pregătirea unui Studiu asupra calităţii apei râului Timiş şi un Registru al poluanţilor, de la izvoare până la vărsare, pregătirea Programului de măsuri pentru protejarea râului Timiş 2010-2020, de asemenea de la izvoare până la vărsare. Între celelalte acţiuni programate să se desfăşoare în cadrul proiectului, se numără organizarea a două conferinţe pe tema protejării râului, la Pancevo şi Caransebeş, organizarea unui număr de 22 de acţiuni pentru curăţarea râului Timiş de deşeuri şi la care să participe atât cetăţeni, cât şi ONG-uri, achiziţionarea echipamentelor şi consumabilelor necesare implementării proiectului, promovarea celor mai avansate tehnologii pentru tratarea apelor uzate, precum şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor proiectului.
Perioada de implementare – a mai adăugat Gabriela Bănăduc – este de 12 luni, iar printre rezultatele pe care le aşteaptă coodonatorii proiectului se numără pregătirea Registrului poluatorilor de la izvoare până la vărsare, de ambele maluri ale Timişului, pregătirea Studiului asupra calităţii râului Timiş 2010-2020, atât de partea română, cât şi de cea sârbă, şi distribuirea în format electronic tuturor factorilor interesaţi, definirea responsabilităţilor prin Programul de măsuri asupra protecţiei râului Timiş, participarea la Conferinţa regională a cel puţin 60 de cetăţeni care să fie familiarizaţi cu Studiul, Registrul poluanţilor şi Programul de măsuri pentru protejarea râului Timiş 2010-2020 şi exemple de bune practici, din Opovo şi Zrenjanin, precum şi participarea a 600 de cetăţeni şi reprezentanţi ai ONG-urilor la acţiuni coodonate de curăţare a Timişului.
În continuare, Florentina Adriana Cziple, Conf. univ. dr. ing. la Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reşiţa, a făcut o prezentare consistentă a Tehnologiilor BAT (Best Available Techniques), vorbind în special despre identificarea principalelor surse de apă uzată din sectoarele industrial şi cel chimic, sistemele de management de mediu şi cele mai noi tehnici de reducere a impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător.
În continuare a luat cuvântul Nicolae Borcean, city-managerul municipiului Caransebeş, care a spus că acest proiect trebuie tratat cu toată seriozitatea, deoarece implică o mare responsabilitate pentru întreaga societate. Totodată, a mai făcut o prezentare a unor date generale privind rezervele de apă de care dispune, la ora actuală, Pământul. Astfel, a spus Nicolae Borcean, din întreaga cantitatea de apă de la Terra, doar 0,4 la sută sunt ape de suprafaţă, iar dintre acestea numai 0,1 procente este conţinută în râuri. Problema care se pune – a adăugat city-managerul – e dacă această cantitate poate asigura necesarul de apă al omenirii. Răspunsul este DA, acest procent oarecum infim poate asigura apa chiar pentru o populaţie de 6-7 ori mai mare decât cea pe care o are Pământul, la ora actuală, dar cu anumite condiţii. ,,Din păcate, niciuna dintre acestea nu este îndeplinită”, a concluzionat Nicolae Borcean.
În încheiere, toţi participanţii la conferinţă au completat un chestionar de evaluare a acestei acţiuni, desfăşurată în cadrul Proiectului ,,Măsuri de protecţie a râului Timiş – Step II”.
Sonia BERGER
Carmen SENCO
