O realitate a zilelor noastre, nu tocmai pe placul părinţilor, este faptul că majoritatea copiilor petrec prea mult timp în faţa calculatorului sau televizorului, punând mult prea devreme bazele unei vieţi sedentare, fără să mai amintim de dependenţa pe care acestea o creează.

Copiii, dar şi tinerii nu văd aşa lucrurile. Ei consideră că au mult prea puţin timp liber, şi acela e alocat în mare parte efectuării temelor, lecţiilor, învăţatului, în general. În topul preferinţelor lor sunt mai nou convorbirile la telefon şi trimiterea de sms-uri, sau conversaţiile sterile pe site-urile de socializare, acestea fiind adăugate la lista altor activităţi statice pentru corp şi prea alerte pentru minte, cum sunt binecunoscutele jocuri video (pe PC şi pe console video) şi privitul în neştire la televizor, la emisiuni neadecvate vârstei, sau la desene animate cu tentă violentă.

Împotriva sedentarismului şi a dependenţei de tehnologia modernă, părinţii se luptă în van. Dacă au greşit şi şi-au culcat copiii de mici cu TV-nanny sau dădaca-PC, foarte greu pot să îi mai smulgă din faţa acestor „accesorii”. La elevii de gimnaziu şi liceu, acest lucru ţine de propria voinţă, de motivaţii externe până la urmă, şi mai ales să realizeze la timp că viaţa virtuală pe care o trăiesc e nocivă. Pentru cei mai mici, părinţii încă se pot impune şi pot, prin puterea exemplului, să le creeze un program outdoor, coparticipând sau apelând la asistenţă specializată (instructori, profesori), ca să corecteze ceea ce strică televizorul şi calculatorul.

Cum am putea să ne petrecem o parte din timpul liber făcând ceva ce ne place şi, în acelaşi timp, ne şi ajută? Există o mulţime de activităţi sănătoase atât pentru trup, cât şi pentru minte, în care putem să ne implicăm. Este adevărat că municipiul Caransebeş nu ne oferă prea multe variante, dar nu este imposibil să găsim ceva, dacă ne dorim cu adevărat acest lucru.

Am căutat personal alternative la facebook şi twitter, de exemplu. Fiind foarte stresată de programul zilnic şcolar şi dându-mi seama ca statul în fotoliu nu mă detensionează, am găsit un sport inedit care poate fi practicat în Caransebeş pe timp de iarnă: înotul. Este un sport care place tuturor, indiferent de anotimp. Am avut plăcerea să cunosc o persoană care lucrează în acest domeniu, pe Marius Dulca, coordonator, şi, din dialogul purtat, cel puţin pe mine m-a convins că acest sport este bine să fie practicat. Câteva întrebări şi răspunsuri ar putea schimba şi atitudinea altora faţă de mişcare, aşa cum, recunosc, mi-a schimbat-o mie.

• Cu ce ajută înotul organismul, în comparaţie cu alte sporturi?

• Înotul foloseşte apa ca mediu de reprezentare, iar apa înseamnă viaţă, fiind unul din cele patru elemente primordiale, alături de pământ, aer şi foc. Viaţa înseamnă însufleţire, mişcare şi frumuseţe. Bineînţeles că înotul are un rol extrem de benefic asupra întregului organism, fiind cam singurul sport care nu are contraindicaţii, decât în foarte puţine cazuri. Ideea e că înotul poate da echilibru unei vieţi.

• Pentru ce fel de persoane ai indica înotul?

• Acest sport poate fi practicat de orice persoană, indiferent de vârstă, poate fi practicat în masă sau organizat, în scop recreativ sau medical, înot sportiv, ca exerciţiu sau competiţional.

• Există o vârstă minimă sau maximă pentru acest sport?

• Nu există o vârstă minimă, şi nici maximă, el poate fi practicat începând de la mămicile însărcinate, continuând cu bebeluşii de 3-6 luni, apoi copii de diferite vârste, adulţi şi până la vârstele înaintate, toţi pot face înot. Însă se consideră că adevăratele lecţii de înot pot începe în momentul când copilul este capabil să asculte, să înţeleagă şi să execute minimele indicaţii date. Pe considerentul că ceea ce nu este folosit, rugineşte, se recomandă practicarea înotului de toate persoanele, indiferent de vârstă.

• Ce fel de persoane au apelat până acum la cunoştinţele tale?

• În general, persoane a căror viaţă este tangenţială cu sedentarismul.

• Există în Caransebeş un loc în care se poate practica acest sport?

• Din păcate, în Caransebeş, ca şi în toată ţara, numărul bazinelor de înot e foarte mic raportat la numărul de locuitori, momentan în municipiu existând doar o piscină acoperită şi, în viitorul apropiat, un centru „Sănătate Prin Apă” (SPA) modern, unde caransebeşenii pot să se relaxeze şi să practice înotul. Făcând o comparaţie cu Marea Britanie, unde statul a investit 140 de milioane de lire sterline pentru 1.000 de bazine de înot, unde englezii pot practica înotul gratuit, în România acest capitol este în suferinţă. E trist, pentru că sănătatea unei ţări e dată de ceea ce oferă copiilor în practicarea sporturilor, înotul fiind unul dintre ele. În final, aş vrea să subliniez că înotul şi apa reflectă întocmai starea noastră interioară, preia vibraţiile şi energiile celui care îl practică şi poate vindeca sufletul prin gândurile pe care le alegem.

Sandi Dariana POPESCU

Liceul Pedagogic „C. D. Loga”