Luni, 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii Române, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a avut loc conferinţa cu tema „Ion I.C. Brătianu, principalul vector al făuririi integralei spiritului românesc – România Mare”, susţinută de Traian Tr. Cepoiu, la eveniment luând parte oameni de cultură, istorici, cadre didactice şi reprezentanţi ai clerului.
Primarul municipiului, Felix Borcean, a adresat tuturor cuvântul de bun-venit, după care a adăugat: „Este o zi deosebită la Primăria Caransebeş, prin faptul că astăzi este Ziua Culturii Naţionale, este ziua în care îl omagiem pe poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, şi, ca şi manifestare tematică dedicată acestei zile, cu sprijinul dnei prof. Maria Frenţiu, în mijlocul nostru se află Traian Tr. Cepoiu, istoric, cercetător, scriitor, artist plastic şi editor. Domnia-sa va susţine o conferinţă dedicată Brătienilor, şi în special lui Ion I.C. Brătianu, prezenţa dumnealui aici fiind legată şi de faptul că, la Caransebeş, Primăria e liberală”.
„Majoritatea timpului nostru îl trăim preocupaţi, uneori hăituiţi de problemele materiale, aşa că o asemenea zi, precum cea de astăzi, ne bucură prin faptul că ne apropie cumva de o particulă, măcar, din desăvârşirea spiritualităţii. Iar pentru noi, românii, desăvârşirea spirituală este simbolizată de Mihai Eminescu, marele om de cultură, om de cultură total, nu doar poet, aşa cum de obicei îl catalogăm. Ce au în comun Mihai Eminescu şi Ion I.C. Brătianu, despre care se va face vorbire în această conferinţă? Faptul că amândoi au fost mari români, patrioţi, vizionari ai unei Românii unite şi prospere”, a spus prof. Ana Borcean, de la Colegiul Naţional „Traian Doda”, organizator, alături de Primăria Caransebeş, al acestui eveniment.
Traian Tr. Cepoiu a spus că a venit cu plăcere la Caransebeş deoarece a trăit în Banat un timp frumos, „înainte să trec pe sub «sârma» de la Sânnicolau Mare, în anii ’80”, făcând aluzie la plecarea sa în Occident. „Eu nu fac politică, dar Brătienii-mi sunt dragi, pentru că familia mea a fost o familie de notari, de pictori de biserici, plecaţi din Blaj la Vălenii de Munte, la Revoluţia din 1848. Am fost foarte revoltat când, într-o lucrare a lui George Călinescu, vorbind despre Brătieni, acesta îi califica drept nişte «tineri zgubilitici care au pus şi ei de-o revoluţie», şi m-a supărat această chestiune”, a spus oaspetele prahovean.
Traian Tr. Cepoiu a vorbit despre lupta politică împotriva regelui Carol I, când primii Brătieni au avut de îndurat foarte multe pentru că au adus în ţară un principe prusac din cea mai mare Casă domnitoare la nivel global – Sigmaringen. Istoricul a mai afirmat că Brătienii, pe care documentele îi atestă încă din 1526, au fost o dinastie de boieri care, împreună cu alte personalităţi politice, au înfiinţat liberalismul românesc. El a mai vorbit, de asemenea, despre rolul jucat de Ion I.C. Brătianu în actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, el fiind principalul artizan al acesteia, prin deciziile politice pe care le-a luat anterior.
Sonia BERGER
