În urmă cu câteva luni, primarul Caransebeşului, Felix Borcean, anunţa că a comandat un audit la Spitalul Municipal de Urgenţă, cu alte cuvinte să se realizeze o analiză în vederea creşterii performanţelor unităţii medicale, deoarece, cel puţin în Caraş-Severin, de ceva vreme spitalele înregistrează pierderi serioase. Prezentarea rezultatelor acestei analize a fost făcută joi, 14 februarie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei, de faţă fiind, pe lângă reprezentanţii firmei CERTIFICA SRL Sibiu, primarul Felix Borcean, managerul spitalului, Octavian Dena, directorul medical Bhupinder Singh, precum şi medici ai spitalului care au calitatea de consilieri locali.

În ceea ce priveşte latura economică a auditului, care a vizat semestrul al doilea din 2017 şi primul semestru al anului 2018, reprezentantul firmei CERTIFICA a ţinut să precizeze din capul locului că echipa din care face parte nu a putut să obţină date detaliate pe care să le poată transfera mai departe în analiză, în vederea stabilirii profitabilităţii unei secţii, deoarece, deşi informaţii există, ele sunt scrise în registre de mână, care rămân la nivelul respectivei secţii, sugerând că ar fi bine ca pe viitor aceste date să fie colectate informatizat.

„Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş foloseşte 388 de paturi şi a tratat în perioada la care ne referim 14.000 de pacienţi, aici fiind vorba doar de cazurile externate, respectiv spitalizare continuă, spitalizare de zi şi cronici. Partea de Primiri Urgenţe înregistrează lunar în jurul a 2.300-2.800 de solicitări, dintre care 10 la sută se şi internează”, a spus reprezentantul firmei CERTIFICA, Ioan Blaga.

Acesta a adăugat că motivul pentru care a fost demarat acest studiu este acumularea de datorii de către unitatea spitalicească, creşterea acestora fiind accelerată mai ales în ultima perioadă. La începutul perioadei analizate, spitalul avea de încasat de la clienţi 3,5 milioane de lei, iar la finalul acesteia suma a fost de 1,1 milioane. Datoriile au crescut cu 5,3 milioane de lei, pe seama creşterii soldurilor către furnizori cu 4 milioane de lei, şi cu 1,3 milioane de lei ca urmare a creşterii salariilor din sistem.

„Din păcate, spitalul caransebeşean înregistrează creşteri ale pierderilor, ceea ce înseamnă că nivelul veniturilor este mai mic decât cel al cheltuielilor, evoluţia fiind de la 600.000 de lei la începutul perioadei analizate, la 4,7 milioane pierderi la 30 iunie 2018, şi trebuie ţinut cont de faptul că spitalul se finanţează integral din venituri proprii, conform legii. Veniturile prestate din activităţi spitaliceşti, de la o pondere de 47 la sută din total venituri, scad la 37,9 la sută, veniturile încasate de la Direcţia de Sănătate Publică pentru Compartimentul Primiri Urgenţe, pentru rezidenţi şi alte acţiuni de sănătate scad de la 17,8 la 16,7, şi, având în vedere creşterile salariale care au avut loc în ultima perioadă în acest sistem, pentru ele s-a găsit o soluţie legală de a ajuta spitalele pentru a le acoperi, astfel că se transferă sume de la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate către spitale, sume care vin să acopere acele creşteri salariale, aici putând face observaţia că de la 29,25 la sută, cât era în prima parte a perioadei analizate, ponderea lor în total venituri a crescut la 41,59 la sută, o pondere foarte importantă. În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor, cele mai importante sunt cele efectuate pentru prestaţiile externe, aici intrând diverse servicii externalizate, precum şi cheltuieli de natură funcţională. Există o mică descreştere, de la 10,5 la sută din totalul cheltuielilor, la 9,6, dar în schimb, aşa cum am mai spus, salariile ocupă ponderea cea mai importantă, respectiv 77 la sută. Am încercat să izolăm din totalul cheltuielilor cu salariile acele influenţe care vin de la Fondul Naţional de Sănătate, şi chiar şi aşa rezultă o valoare însemnată a cheltuielilor cu salariile, undeva la 70 la sută”, a mai spus Ioan Blaga.

În urma analizei efectuate referitor la cazurile externate, pe secţii, s-a ajuns la concluzia că există secţii unde se înregistrează o creştere a numărului de astfel de cazuri, în paralel cu altele, la care apar scăderi. De asemenea, s-a făcut o medie lunară a externărilor pentru fiecare medic, astfel că sunt situaţii în care există medici cu 5,5 pacienţi pe lună, dar sunt cazuri cu 53 de pacienţi externaţi pe lună. „Aici se consumă nişte resurse şi trebuie să ne gândim dacă mai păstrăm sau nu compartimentul cu cinci pacienţi pe lună, dacă îl eficientizăm… Noi îndemnăm conducerea spitalului să se gândească la gradul de încărcare a personalului mediu sanitar, adică asistente şi personalul de îngrijire, dacă e în regulă şi trebuie păstrat”, a adăugat Ioan Blaga.

Un alt reprezentant al firmei CERTIFICA a vorbit despre cheltuielile pe capitole bugetare, respectiv pe natura acestora. Unul din principalele aspecte remarcate se referă la faptul că Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, care prevede praguri valorice pentru cheltuielile efectuate, nu a fost aplicată, nefăcându-se proceduri de achiziţii. „Am analizat preţul la gaz, la electricitate, este un preţ concurent pe piaţă, nu este nici foarte mare, nici foarte mic, dar propunem o eficientizare, în sensul în care, dacă s-ar aplica o procedură de achiziţie, ar exista posibilitatea să se obţină un preţ pe metrul cub sau pe kilowatt mai bun decât cel actual. În legătură cu utilităţile, am descoperit că acestea nu sunt refacturate corespunzător. Din informaţiile pe care le-am primit, am putut să facem o raportare la metri pătraţi, pentru că am depistat că o mare parte, respectiv 21 la sută din suprafaţa spitalului, este închiriată. Raportându-ne la suprafaţa şi la cheltuielile la utilităţi refacturate pentru aceste spaţii, am depistat doar un procent de 6,7 refacturat. Spitalul suportă aceste cheltuieli, normal ar fi să le şi recupereze”, a spus unul dintre cei care au efectuat auditul.

Referitor la capitolul transport, o cheltuială foarte mare o reprezintă transportul oxigenului pentru bolnavii internaţi.

În ceea ce priveşte capitolele materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional, şi alte bunuri şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea spitalului, auditorii au constatat că ponderea cea mai mare, de 84,7 la sută, o reprezintă doi furnizori, respectiv SC Neuromed şi CMI Dr. Marinescu Mihaela Elena. Astfel, SC Neuromed a făcut investigaţii imagistice în valoare de 707.098 de lei, iar laboratorul de analize de 1,3 milioane de lei, asta în condiţiile în care spitalul dispune de RMN, de computer tomograf şi de personal calificat pentru a lucra cu ele, ceea ce conduce la concluzia că ideal ar fi ca analizele să fie efectuate intern.

„Referitor la cheltuiala cu medicamentele, fac din nou referire la neaplicarea prevederilor Legii 98/2016. Chiar şi având în vedere constrângerile bugetare şi lipsa disponibilităţilor, asta nu împiedică demararea unei proceduri de achiziţie. Se pot încheia acorduri-cadru, prin acestea putându-se obţine preţuri mai bune şi, automat, obligaţia furnizorului de a livra medicamentele către spital, şi spun asta fiindcă şi aici au fost probleme. Analizând, în perioada la care ne referim, preţurile, am observat că sunt achiziţionate medicamente după denumirea comercială, nefiind aplicată DCI (Denumirea Comună Internaţională – n.r.), şi nu se are în vedere nici urmărirea preţurilor din CANAMED (Catalogul naţional al preţurilor la medicamentele de uz uman eliberate cu prescripţie medicală, autorizate de punere pe piaţă – n.r.), care sunt preţuri de referinţă şi care sunt mult mai joase decât cele cu care achiziţionează spitalul dv. aceste produse. Pe piaţa noastră există mai multe feluri de medicamente, care au aceeaşi substanţă, diferă doar producătorul şi denumirea. Dacă le cumpărăm după denumirea comercială, automat pot să apară probleme şi diferenţe de preţ. Dacă le achiziţionăm după DCI, atunci e vorba doar despre substanţa de bază şi nu vor mai fi probleme”, a mai spus reprezentantul firmei auditoare.

Un alt fapt sesizat la spitalul caransebeşean se referă la materialele sanitare, unde intră şi contravaloarea oxigenului şi care reprezintă 25 la sută din cheltuieli, costuri care ar putea fi reduse dacă s-ar achiziţiona o instalaţie de oxigenoterapie, care ar putea fi amortizată în decurs de un an.

„Revenind la cheltuielile cu bunuri şi servicii, care, am mai spus, au o pondere importantă, aici sunt două aspecte, respectiv un furnizor care distribuie hrană, acelaşi prestând şi servicii de spălătorie. În privinţa spălătoriei, menţionez că din nou nu a fost aplicată nicio procedură, încheindu-se un contract direct, pe care, în paranteză fie spus, nu l-am găsit, iar pe partea de hrană, în HG 665/2016 este stabilită o alocaţie de hrană pe pacienţi, în funcţie de tipologia lor. Astfel, sunt prevăzuţi 10 lei pentru pacienţii care necesită alimentaţie comună, 16 lei pentru bolnavii de tuberculoză şi 15 lei pentru cei cu diabet. Din analiza făcută şi urmărind documentele care ne-au fost puse la dispoziţie, am constatat că furnizorul de hrană a facturat în perioada de referinţă la un preţ de 16,74 lei pe zi porţia, fără să existe o evidenţă pe tipologii, adică a fost toată la comun, iar în 2018 s-a majorat la 17,89 lei pe zi. Este vorba despre firma Sigismund, din Haţeg”, a adăugat reprezentantul firmei CERTIFICA.

Problemele identificate, punctual, de auditori, se referă în principal la finanţarea insuficientă, prin prisma contractelor încheiate cu Casa de Sănătate, necontractarea serviciilor de ambulatoriu, aceasta putând fi una din principalele surse de venituri, fiind vorba de 21 la sută din suprafaţa spitalului, apoi necontractarea tuturor serviciilor efectuate, în sensul că, deşi spitalul deţine aparatura necesară şi personalul calificat, nu sunt contractate toate serviciile care ar putea fi puse la dispoziţia pacienţilor. De asemenea, o altă problemă cu care se confruntă spitalul este lipsa evidenţei complete, pe gestiuni, surse de finanţare, secţii şi compartimente, mare parte din informaţii nefiind colectate informatizat, fiind scos în evidenţă că, deşi OMS 1043 privind aplicarea normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli, care prevede realizarea acestuia pe secţii şi compartimente, această obligaţie nu a fost îndeplinită la spitalul din Caransebeş. „Una dintre cele mai mari probleme este cheltuiala cu salariile. Recomandăm, în acest sens, o analiză mai atentă şi detaliată a gradului de încărcare efectivă pe personalul din structurile spitalului. Mai este, de asemenea, infrastructura învechită”, a mai spus reprezentantul firmei.

Printre măsurile menite să resusciteze activitatea unităţii medicale se numără maximizarea sumei contractate cu Casa de Sănătate, prin contractarea serviciilor de ambulatoriu de specialitate şi modificarea structurii organizatorice, contractarea de noi investigaţii pentru laboratorul de radiologie şi imagistică medicală, înfiinţarea unui compartiment de explorări funcţionale care să efectueze investigaţii în cadrul contractului cu Casa de Sănătate prin servicii contracost şi la solicitarea pacienţilor pentru diverse analize, îmbunătăţirea duratei medii de spitalizare la pacienţii acuţi, analizarea posibilităţii de a reînfiinţa laboratorul propriu de analize medicale şi contractarea acestora cu Casa de Sănătate, asigurarea echilibrului bugetar – elaborarea de bugete de venituri şi cheltuieli pe secţii, cu asumarea indicatorilor de către şefii acestor structuri, monitorizarea lunară a execuţiei bugetare pe secţii şi a indicatorilor asumaţi, atragerea de noi surse de finanţare, identificarea de programe de finanţare nerambursabile de tipul fondurilor europene sau sponsorizări, înfiinţarea unei asociaţii a spitalului prin care să fie atrase fonduri către unitatea sanitară, amenajarea spaţiilor de cazare pentru aparţinătorii care doresc să fie alături de membrii familiei, sau actualizarea tarifelor serviciilor prestate la cerere.

Sonia BERGER