Luni, 11 februarie, a avut loc prima manifestare folclorică pe scena Casei de Cultură, după inaugurarea Sălii de spectacole a acestui edificiu. Evenimentul a marcat sărbătorirea zilei de naştere a celui mai în vârstă solist de muzică populară din Banat, Dumitru Chepeţan, şi a realizatorului emisiunii „Vetre Folclorice”, de la Favorit Bucureşti, Mircea Cârţişoreanu.
Despre Dumitru Chepeţan am mai scris că s-a născut în 20 februarie 1929, în Satchinez, judeţul Timiş. A studiat vioara şi chitara. În 1949 se căsătoreşte cu consăteana sa, Doina Radu, cu care va avea două fete. În 1959 face prima înregistrare audio la Radio Timişoara, împreună cu „Doina Banatului” („Lazăr Cernescu”), dirijată de Nicolae Perescu, iar în 1960 este angajat la acest ansamblu. În 1967 îi apare primul disc de muzică populară, întitulat „Gugulan cu car cu mere”, melodie care îl consacră definitiv pe Miti. A cântat împreună cu mari artişti de muzică populară, printre care Ana Pacatiuş, Florentin Iosif, Achim Nica, Ileana Maciovan, Aurelia Fătu Răduţu, Rodica Dima, Sonia Vlaicovici, Valeria Colojoară, Iosif Puşchiţă, Alexandru Grozuţă sau Raveca Săndulescu. După pensionare, în 1989, a mai colaborat cu „Doina Banatului” şi a cântat în Corul Catedralei „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeş, unde, împreună cu subsemnatul, este solist al corului.
Mircea Cârţişoreanu – pseudonimul de artist, luat din dragoste pentru locurile natale – este solist ardelean, stabilit la Făget. Numele său real este Mircea N. Radu, şi s-a născut la 12 februarie 1981, la Cârţa, judeţul Sibiu, în Ţara Făgăraşului, comună care a fost atestată în 1098, iar documentar abia în 1322. Călugării Ordinului Cistercit, înfiinţat în Franţa, au fost primii precursori ai Stilului gotic timpuriu, în Europa Răsăriteană. Este locul care l-a dat ţării pe cărturarul popular Badea Cârţan şi localitatea de origine a poetului popular Viktor Kastner (1826-1857).
Mircea Cârţişoreanu provine dintr-o mamă localnică şi un tată timişorean. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, de mic copil fiind înzestrat de la Dumnezeu cu dragostea pentru folclor şi cântecul popular, precum şi pentru tradiţia populară. A absolvit Seminarul Teologic Pedagogic din Cluj şi Facultatea de Psihologie-Pedagogie „Spiru Haret”, din Bucureşti. Dragostea de Banat şi de cântecele sale, după cele din Sibiu, a dobândit-o prin originea tatălui său şi datorită faptului că, timp de doi ani, a predat Limba română în Arad, apoi, şase luni, la Timişoara. A lucrat ca director la Centrul de protecţie a victimelor traficului de persoane din Piteşti – Argeş. În anul 2006, secretarul de stat al S.U.A., Condoleezza Rice, a decorat organizaţia din care făcea parte şi Mircea, „Reaching Out”. Stabilindu-se la Făget, este vicepreşedintele Asociaţiei Cultural-Artistice şi Turistice „Făgeţeana”.
Cum am spus mai sus, cântă şi iubeşte muzica din zona Sibiu-Făgăraş, dar cântă şi melodii din Banat, având, aşa cum era şi firesc, solişti preferaţi, care l-au şi influenţat, şi îi putem aminti aici pe Ana Munteanu, Iosif Ciocloda şi Mariana Drăghicescu. La o filmare, tot la Favorit, pentru emisiunea „Vetre Folclorice”, am rămas profund impresionat când mi-a fredonat foarte multe cântece din Banat şi din toată ţara, inclusiv doina care m-a consacrat pe mine, „Izvorel cu apă rece”.
A debutat cu „Doina Mureşului” din Arad, pe Muntele Găina, la doar 18 ani, fiind descoperit de prof. Viorel Nistor, directorul Centrului Culturii Tradiţionale din Arad, şi de etnofolcloristul Ioan T. Florea. Au fost primele persoane de specialitate care i-au dat girul pentru a începe o carieră în muzica populară românească. Pe atunci, Mircea preda Limba română la Şiria, comună dragă şi mie, care-mi aminteşte de multe lucruri frumoase, de plantaţiile de vie şi de Cetatea de aici. Au urmat alte colaborări, cu „Doina Gorjului”, din Tg. Jiu – dirijor Marin Ghiocel –, cu care a imprimat primul album, în anul 2000, cu titlul „Măiculiţa mea bătână”, dar şi cu „Cindrelul Junii Sibiului”, sau „Doina Argeşului”, din Piteşti. Cu orchestra „Rapsodia Vâlceană”, din Râmnicu Vâlcea, dirijor Ilie Feraru, realizează în 2004 al doilea album – „Dragu-mi-i a ciobăni”.
Mircea Cârţişoreanu a făcut parte din juriul unor festivaluri folclorice şi a fost nominalizat la Gala Premilor Muzicii Populare Româneşti, în 2001, organizată de Ministerul Culturii. A reprezentat România la Nurnberg, unde au participat peste 19 naţiuni cu folclorul lor, iar în 2009 a colaborat cu Centrul Cultural din Veneţia. A mai fost în Austria şi Italia.
După cele două albume, în următoarele două-trei săptămâni, trebuie să-i apară o selecţie de folclor, unde va fi alături de câteva nume dragi din folclorul românesc, tineri, dar şi „monştri sacri”, produs de „Zoom Fresh”, din Râmnicu Vâlcea. Lor li se adaugă emisiunea „Vetre Folclorice”, la Televiziunea Favorit, unde este realizator şi prezentator, împreună cu prof. Ioan Ghe. Oltean, şi cele realizate pentru Radio-Televiziunea Victoria din Vârşeţ. Pentru viitor, Mircea îşi doreşte să reînfiinţeze orchestra „Făgeţeana” şi să facă mai mult pentru dezvoltarea acestor locuri, mai ales că mulţi concetăţeni îl doresc pe Mircea primar la Făget.
După ce echipa TV Favorit, prin cei doi realizatori, prof. Ioan Ghe. Oltean şi Mircea Cârţişoreanu, s-a deplasat la Miti acasă, pentru a-i lua un interviu, a urmat un maraton de cântece şi dansuri, pe scena Casei de Cultură, unde au evoluat colegi de breaslă şi cunoscuţi ai celor doi sărbătoriţi: Iosif Ciocloda, Daniela Văcărescu, Adrian Stanca, Gabi Zaharia, Mircea Mioc, Maria Garaş, Andrada Iova, Mirabela Delia şi subsemnatul, care, pe lângă cântecele interpretate, au urat celor doi sărbătoriţi, Sănătate şi La mulţi ani. Toate acestea au fost filmate de către TV Favorit, pentru emisiunea „Vetre folclorice”. Momentul coregrafic a fost susţinut de formaţia „Junii Gugulani”, instructor Adrian Jurchescu. Organizator a fost Casa de Cultură „George Suru”, din Caransebeş. O contribuţie însemnată la realizarea acestui spectacol şi-au adus familia Nistor Garaş, notar Petru Schinteie şi Petru Vela, de la Casa de Cultură din Caransebeş.
N.A. Aşa cum l-am cunoscut şi îl cunosc pe Mircea, ca fiind un om bun şi un mare iubitor de folclor din toate zonele, un om cu ambiţii mari, cred că tot ce şi-a propus pentru viitor, şi mai ales pentru Făget, se va realiza. Aş dori să-i cânt atunci când va fi învestit ca edil al Făgetului. Îl felicit pentru ceea ce a spus despre promovarea unor solişti, care se datorează unor televiziuni comerciale, care, contra unui tarif, difuzează pe oricine şi orice. Ca să ai însă cu adevărat succes, trebuie să fii în primul rând sincer şi corect cu tine însuţi. Să reuşeşti să transmiţi emoţia textului şi a liniei melodice şi să ai respect faţă de costumul îmbrăcat, care trebuie să fie cât mai autentic, lăsat de părinţii şi strămoşii noştri.
Ştefan ISAC
