Duminică, 1 Decembrie, când şi vremea s-a îmbrăcat parcă potrivit momentului aniversar, caransebeşenii şi-au sărbătorit, în parcul din faţa Primăriei, Ziua Naţională. A fost o atmosferă cu adevărat deosebită, la crearea căreia au contribuit sutele de copii, care au ţinut în mâini baloane colorate, muzica interpretată de Fanfara municipiului Caransebeş, dirijată de col. (r) Marius Frăţilă, prezenţa militarilor şi a cadrelor de la ISU Semenic, precum şi apariţia pitorească şi deja obişnuită, aici, a Regimentului 6 Dorobanţi din Bucureşti, adus de sculptorul Eugen Petri, care a încântat publicul prezent la manifestare cu uniformele din Primul Război Mondial.

La eveniment au fost prezenţi primarul municipiului, Marcel Vela, deputatul Dan-Laurenţiu-Tocuţ, senatorul Iosif Secăşan, Ilie Iova, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, viceprimarul municipiului, Cornel Galescu, city-managerul Nicolae Borcean, reprezentanţi ai Episcopiei Caransebeşului, ai Poliţiei, Armatei şi Jandarmeriei, consilieri locali şi, aşa cum am mai spus, foarte mulţi caransebeşeni. După oficierea unui Te Deum, a luat cuvântul pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei, care a transmis salutul şi binecuvântarea P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, şi a vorbit despre importanţa acestei zile pentru români. „În urmă cu 95 de ani, la Alba Iulia, pe Câmpul lui Horea, acolo unde românii din Transilvania şi Banat se adunaseră pentru a-şi exprima dorinţa de unitate într-o singură ţară românească, Episcopul Ardealului, Ioan Pap, a deschis cuvântarea sa printr-un text frumos din Canonul Învierii: «Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea». De atunci şi până astăzi, ziua de 1 Decembrie a rămas ziua în care poporul român îşi sărbătoreşte Ziua Învierii Naţionale. De aceea, şi noi, aici, la Caransebeş, ne-am adunat astăzi, pentru a-i omagia pe cei ce au făcut unitatea naţională a tuturor românilor şi pentru a-i felicita pe toţi cei care simt şi sunt români”. Pr. Daniel Alic a mai spus că, de-a lungul vremii, credinţa ortodoxă a fost baza spiritualităţii şi culturii româneşti. „Tot prin contribuţia majoră a Bisericii, la 1 Decembrie 1918 s-a realizat unitatea tuturor românilor. Aici trebuie să-l pomenim şi pe Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului, Patriarhul de mai târziu al României, alături de Episcopul Ioan Pap al Ardealului, doi oameni de marcă ai Bisericii noastre, care, prin aportul lor deosebit, au adunat românii laolaltă, pentru a spune «Da» unirii cu Ţara”, a mai spus pr. Daniel Alic.

În discursul său, venerabilul istoric caransebeşean, col. (r) Liviu Groza, a vorbit despre inspiraţia administraţiei locale de a alege ca loc de desfăşurare a evenimentului Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale. „În Piaţa din faţa Primăriei a fost adunată atunci, ca şi astăzi, întreaga suflare din Caransebeş, ca să afle şi să fie de acord cu cele care se hotărau sus, în Sala mare a Primăriei, pe care domnul primar Marcel Vela a şi numit-o «Aula 1 Decembrie». La caransebeşeni, ideea de unitate naţională a fost foarte veche. În 1842, Constantin Diaconovici Loga avea să scrie: «Aceste cărţi s-au purtat deopotrivă în Moldova, în Ţara Românească şi în Ardeal, pentru că eu scriu pentru toţi românii, indiferent unde s-ar afla sub soare». În 1882, sublocotenentul Drăgălina, eroul nostru naţional, generalul pe care îl vom sărbători cât de curând, scria în carnetul său de însemnări, plin de mândrie, cu speranţa în piept, că „va veni momentul când vom arăta întregii lumi că suntem adevăraţii fii ai lui Traian, că în vinele noastre curge sângele lui Mihai». Şi fiindcă am încheiat citatul cu Mihai, să nu uităm că, în drum spre Alba Iulia, Mihai Viteazul a poposit la Caransebeş şi şi-a înmulţit armata cu luptători caransebeşeni. Să nu uităm niciodată strădania caransebeşenilor care, mergând pe stradă, în preajma Unirii, nu mai spuneau «Buna ziua!», ci «Trăiască România Mare!»”. Reputatul istoric a mai evocat faptul că, în sala Primăriei, în Aula „1 Decembrie 1918”, s-a format Consiliul Naţional Român al Caransebeşului, Garda Naţională şi s-a stabilit delegaţia care a plecat la Alba Iulia să pună girul pe Declaraţia de Unire. „Şi aş mai evidenţia un lucru. În momentul în care în Primărie se frământau problemele legate de adeziunea Caransebeşului la Marea Unire, jos, Reuniunea Română de Cântări şi Muzică intona «Pe-al nostru steag e scris Unire». După ce s-a terminat adunarea, întreaga suflare s-a oprit în faţa Episcopiei, unde Episcopul Miron Cristea a dat caransebeşenilor binecuvântarea, după care a ţinut un discurs fulminant, arătând că s-au rupt lanţurile robiei… Să nu uităm niciodată că, la Alba Iulia, cea mai mare delegaţie din Banat a fost cea a caransebeşenilor”, a mai spus col. (r) Liviu Groza, care s-a arătat mândru că vorbeşte exact în locul în care a vorbit Nicolae Iorga şi unde a fost primită Armata Română în 1919.

„Marcăm astăzi cea de a 95-a aniversare a marelui act de la 1 Decembrie 1918, un act deosebit de important, care a dus la realizarea marelui vis al tuturor românilor – o Românie mare, unită, modernă. Suntem aici să-i comemorăm pe toţi eroii care, prin jertfa lor, atât pe câmpul de luptă, cât şi la masa tratativelor, au reuşit să împlinească acest mare vis al tuturor românilor – România Mare. Sunt deosebit de mândru că sunt caransebeşean, că sunt din localitatea din care a plecat la Alba Iulia cea mai mare delegaţie din Banat. Sunt mândru că mă aflu în acest loc încărcat de istorie. Noi toţi va trebui să ducem mai departe idealurile celor care au înfăptuit Marea Unire, toţi va trebui să contribuim să facem o Românie modernă, recunoscută atât în Europa, cât şi pe plan mondial”, a spus şi primul deputat al Colegiului Caransebeş, Dan-Laurenţiu Tocuţ.

Senatorul Iosif Secăşan a vorbit despre faptul că acest act istoric fundamental al poporului român nu a fost o întâmplare, o alcătuire conjuncturală, ci încununarea luptei, voinţei, spiritului şi inteligenţei politice româneşti. „A fost un act săvârşit de o elită politică excepţională de la Bucureşti, al cărei lider a fost liberalul Ion I.C. Brătianu, redevenit şeful Guvernului în noiembrie 1918 şi pe urmă şeful delegaţiei române la Tratatul de Pace de la Paris, pe de o parte, pe de altă parte de toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, toţi acei oameni cărora trebuie să le aducem omagiu şi să le purtăm recunoştinţă, preoţi, învăţători, avocaţi, militari şi funcţionari de la primării, cei care au format Consiliile naţionale şi Gărzile româneşti şi care au pus sub administraţie românească Transilvania şi Banatul, cei care au făcut din Transilvania şi Banat şi Ţara Românească, o Românie mare şi reîntregită”, a spus parlamentarul cărăşean.

În încheiere, a vorbit primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela. „După această adevărată lecţie de istorie, frumoasă şi complexă, aş dori să adaug şi eu două elemente importante pentru Caransebeş. În delegaţia care a mers la Regele Ferdinand ca să prezinte dorinţa de Unire, au fost şi doi caransebeşeni: Cornel Corneanu şi Episcopul, cel care avea să devină primul Patriah al României, Miron Cristea. Pentru că Cetatea Caransebeşului a avut o asemenea declaraţie, o asemenea putere de decizie, atunci când a venit în Caransebeş, la intrarea în Catedrală, Regele Ferdinand a îngenunchiat, a mulţumit caransebeşenilor şi a sărutat Biblia primită din mâinile Episcopului Traian Badescu. Câteva cuvinte aş dori să spun şi despre consecinţele Unirii. Faptul că s-a făcut România Mare, că oamenii politici de la acea vreme au avut determinarea necesară pentru a lua o decizie atât de importantă, au făcut din România o putere regională, au făcut ca românii să aibă o Constituţie democratică. Acest moment a făcut ca România să cunoască prima modernizare istorică. Acest eveniment a făcut ca, în evoluţia poporului român, perioada interbelică să fie una de răscruce, din punct de vedere economic, politic, democratic. Aşadar, importanţa unei decizii, la un moment-dat, a avut consecinţe peste timp. Acest lucru înseamnă că, atunci când românii sunt uniţi, pot să-şi schimbe în bine soarta, pot transforma prezentul într-un viitor frumos. Acest mesaj de unitate ar trebui ca noi, cei de acum, să-l transmitem mai departe tinerilor, pentru ca şi ei să transmită mai departe acest mesaj de unitate, o unitate care generează putere, respect, care duce la progres”. Marcel Vela a mai spus că, în această perioadă când România trece prin transformări importante, când se face reformă în administraţie, va avea loc schimbarea Constituţiei, se va aduce mai aproape de cetăţean decizia de la Bucureşti, prin descentralizare, când vom fi mai aproape de românii din Valea Timocului, de cei din Ungaria, din Ucraina, împreună cu Moldova de peste Prut, românii trebuie să fie responsabili, uniţi şi la fel de determinaţi ca aceia care, în urmă cu 95 de ani, şi-au schimbat soarta. „Este primul an de creştere economică după 2008. Acest moment important pentru bunăstarea românilor a fost posibil doar prin unitatea lor, prin spiritul lor de a-şi determina viitorul şi de a fi împreună. Cred că, în viitoarea perioadă, dacă vom fi uniţi, determinaţi, vom reuşi să facem o Românie mai bună şi o viaţă mai frumoasă pentru toţi românii. La mulţi ani, Caransebeş! Dumnezeu să binecuvânteze România!”.

După depunerea de flori la Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale şi defilarea Dispozitivului de Onoare pe sub Arcul Unităţii Spiritual-Creştine, la fel ca în fiecare an, organizatorii – Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru” – au oferit celor prezenţi o masă tradiţională, cu fasole şi cârnaţi.

Sărbătoarea s-a încheiat cu un spectacol în aer liber, în care au evoluat Taraful „Olanii”, Vanesa Olan, Ştefan Isac, Alin Olan, Alin Buligă şi Ansamblurile de jocuri populare „Armenişana”, coregraf Dumitru Dragomir, „Zestrea Gugulanilor”, coregraf Simion Dragalina, şi „Junii Gugulani”, coregraf Adrian Jurchescu. Invitaţi speciali la sărbătoarea caransebeşenilor au fost Norica Haţegan, din Ardeal, Ionela Bădălan, de la Teregova, şi Petrică Miulescu-Irimică.

Sonia BERGER

Bogdan NAUM