În deschiderea şedinţei Consiliului Local al municipiului Caransebeş de marţi, 25 august, a avut loc un moment festiv, în cadrul căruia părintele Bojan Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis şi vicar al Timocului, Episcopia Dacia Felix, din cadrul Patriarhiei Române, şi părintele Doru Ovidiu Ursu, inspector bisericesc al aceluiaşi protopopiat, originar din Rusca Montană, i-au acordat primarului Marcel Vela „Crucea Sfântului Niceta de Remesiana”, pentru acţiunile desfăşurate şi implicarea sa în viaţa cetăţenilor români din Valea Timocului, din Banatul Sârbesc.
„Domnul Marcel Vela a fost de la început cu noi, ne-a susţinut, ne-a sprijinit şi a fost în vizită pe Valea Timocului. Ceea ce am făcut noi astăzi e doar un mic semn de mulţumire şi de recunoştinţă, fiindcă noi, românii din afara graniţelor ţării, nu putem să facem nimic fără sprijin şi ajutor venit din ţara-mamă. Prin urmare, noi îi aşteptăm pe fraţii noştri din România să ne sprijine şi să ne ajute în continuare, pentru că un copil fără mamă, un copil fără părinţi e foarte uşor de manipulat şi de asimilat. Aşa şi noi, ca minoritate românească în Serbia, suntem foarte uşor de asimilat dacă nu primim sprijin din România. Domnul Marcel Vela este persoana care s-a implicat activ în problemele românilor de pe Valea Timocului şi, în semn de mulţumire, i-am acordat cea mai înaltă distincţie a Protopopiatului Dacia Ripensis, de la sudul Dunării, din Valea Timocului, «Crucea Sfântului Niceta de Remesiana»”, a spus părintele Bojan Alexandrovici.
Vădit emoţionat, după ce le-a mulţumit oaspeţilor veniţi de pe malul drept al Dunării, Marcel Vela a spus în plenul şedinţei: „Este o bucurie, un privilegiu şi o onoare pentru mine să primesc «Crucea Sfântului Niceta», pentru că, dincolo de faptul că ne leagă o prietenie veche cu fraţii români de pe Valea Timocului, dincolo de faptul că avem o colaborare administrativă, instituţională, prietenească sau creştină cu toţi cei care trudesc acolo, cred că ajutorul efectiv şi ctitorirea unei biserici care este în folosul românilor şi coagulării spiritului românesc într-un loc în care instituţiile statului din Serbia nu doar că nu ajută, dar estompează şi pun piedici manifestărilor unei populaţii cu o situaţie delicată, cred, aşadar, că această medalie şi acest ordin mă obligă ca, pe viitor, municipiul Caransebeş şi eu, ca persoană, să fim întotdeauna alături de Biserica Ortodoxă din Valea Timocului, de românii de acolo şi din Banatul Istoric. Nu în ultimul rând, să facem tot ce ne stă în putinţă, împreună, românii de aici, pentru românii de acolo, fiindcă suntem una şi aceeaşi naţiune, doar istoria ne-a despărţit, şi merităm să fim din nou împreună”.
Sonia BERGER