„Mărgana”, de la „băţul de tact”, la baghetă


Aşa cum am scris în ediţia trecută a ziarului nostru, după 18 ani de „tăcere”, renumitul cor din Marga a revenit în viaţa culturală, în cursul lunii trecute, când a cântat, împreună cu Corul Bisericii Ortodoxe din Glimboca, două pricesne. Evenimentul ne-a făcut să aruncăm o scurtă privire în istoria Coralei „Mărgana”, una dintre formaţiile reprezentative nu doar pentru judeţul caraş-Severin, ci pentru întreg Banatul.

Astfel, prima atestare a corului datează din anul 1902, ctitorul ansamblului fiind învăţătorul Iosif Olariu. Cei mai importanţi succesori ai acestuia la „băţul de tact” (cum i se spunea la acea vreme baghetei dirijorale) au fost învăţătorii Nicolae Micăescu, Gheorghe Beg şi prof. Dumitru Jompan. De-a lungul timpului, corul a cunoscut perioade de declin şi ascensiune. După 1957, atunci când conducerea formaţiei a fost preluată de învăţătorul Dumitru Jompan, cel care, mai târziu, avea să ajungă profesor de muzică şi un renumit muzicolog, ansamblul a repurtat o serie de succese care l-au propulsat în elita mişcării corale din Caraş-Severin şi chiar din ţară. Ba, mai mult, corul a concertat, şi tot cu deosebit succes, şi în ţări din fosta Iugoslavie, în Italia, Lituania, Polonia şi Republica Moldova.

Anul acesta, în luna mai, „Mărgana” şi-a reluat activitatea, după o întrerupere de 18 ani. Şi nu putem încheia scurtul istoric al corului fără a menţiona importanţa pe care a avut-o pentru acest ansamblu „pepiniera” de voci adunate într-un mănunchi de frumoase glasuri de către prof. Dumitru Jompan, în Corul de copii „Canon”, care a dus faima cântului coral juvenil în Austria, Turcia, precum şi în ţări din spaţiul ex-iugoslav.

Sonia BERGER