Episcopia Caransebeşului a găzduit recent prima ediţie a Festivalului folcloric „Gugulan cu car cu mere”, acţiune desfăşurată în cadrul proiectului „Tradiţii scoase din uitare”. La manifestare, una maraton, care s-a întins pe parcursul a aproape opt ore, au luat parte peste 300 de concurenţi, din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Alba, Arad, Dâmboviţa, din Bucureşti, dar şi din Serbia. Organizatori ai festivalului, care s-a bucurat de un real succes, au fost Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4, Primăria municipiului, Episcopia Caransebeşului, Casa de Cultură „George Suru”, în parteneriat cu alte 20 de instituţii din ţară şi străinătate. (C. Senco)

In cadrul proiectului ,,Tradiţii scoase din uitare”, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4, Primăria municipiului, Episcopia Caransebeşului şi Casa de Cultură „George Suru”, în parteneriat cu alte 20 de instituţii din ţară şi străinătate, au organizat prima ediţie a Festivalului folcloric ,,Gugulan cu car cu mere”. La manifestare au participat mai mult de 300 de concurenţi din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Alba, Arad, din Ocna Mureş, Dâmboviţa, Bucureşti, precum şi din Serbia. „Noi, de fapt, suntem gugulani, iar Banatul este locul unde tradiţia este la ea acasă, iar datoria noastră este să facem tot posibilul pentru perpetuarea acesteia”, ne-a declarat prof. Maria Bârză, coordonatorul proiectului. La rândul lui, pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, a precizat motivele pentru care Episcopia a găzduit evenimentul. „Episcopia Caransebeşului a însemnat de-a lungul timpului, pentru cultura şi tradiţiile bănăţene, o susţinătoare permanentă. Tocmai de aceea, am găzduit acest frumos festival de folclor pentru copii”.

Prezent la manifestare, primarul municipiului, Marcel Vela, a făcut referire la importanţa momentului pentru tinerii participanţi, care, peste ani, ar putea deveni mari artişti ai folclorului românesc. „Atunci când veţi fi mari, cei care urcaţi pe această scenă astăzi, vă veţi aminti că pe vremea când eraţi la grădiniţă sau la şcoală aţi participat la prima ediţie a festivalului intrat, între timp, în tradiţie. Aici, la Caransebeş, s-au născut, au crescut şi s-au format artişti, solişti vocali sau instrumentişti care reprezintă repere culturale bănăţene. Artiştii pe care i-aţi văzut pe scenă la sărbătoarea prilejuită de împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea Ansamblului «Doina banatului», acum bunici, au fost cândva ca voi şi au trăit emoţiile debutului. Caransebeşul este un loc special. Dincolo de faptul că este vatra spirituală a Banatului Montan, aici oamenii au ştiut întotdeauna să-şi cânte doina, să-şi bucure sufletul şi să-şi spună rugăciunea pe un cântec doinit. Aşadar, nu este întâmplător că prima ediţie a festivalului se desfăşoară la Episcopia Caransebeşului. Recent, spunea Regele Mihai în Parlament, noi, toţi adulţii, nu am moştenit Caransebeşul, Banatul sau România de la înaintaşii noştri, ci doar le-am luat cu împrumut de la copiii noştri. Aşadar, să dăm copiilor tot ceea ce merită!”, a mai spus Marcel Vela.

Juriul – condus de prof. Iancu Laurenţiu şi format din prof. Nicolae Borcean, prof. Petru Andraş, insp. Ana Damian, Gheorghe Ţunea, Tudor Diaconu, Ioan Cojocariu, pr. Daniel Alic şi instructorul Simion Dragalina – a avut o sarcină extrem de dificilă în stabilirea câştigătorilor.

Pentru uşurarea muncii lor, organizatorii au stabilit desfăşurarea festivalului pe secţiuni. La categoria „Copii preşcolari – secţiunea Recital de poezie”, locul I a fost ocupat de Elena Molea, din Caransebeş, şi Radu Iordache, din Târgovişte, secţiunea „Solişti vocali” a fost câştigată de Raluca Petre, din Târgovişte, la secţiunea „Grup vocal” locul I a fost ocupat de Grădiniţa PN Nr. 4 din Caransebeş, iar secţiunea „Dansuri populare” a fost câştigată de Grădiniţa din Cornuţel.

La „Ciclul primar – secţiunea Recital de poezie”, locul I i-a revenit lui Patriciu Truia, din Reşiţa, pentru poezia „Păcală”, secţiunea „Solişti vocali” a fost câştigată de Alexandra Buha, din Oradea, iar la secţiunea „Grup vocal” locul I a fost câştigat de Şcoala „Dacia”, din Oradea.

La categoria „Gimnaziu – secţiunea Recital de poezie”, primul loc i-a revenit lui Denis Avram din Torac, Serbia, secţiunea „Solişti vocali” a fost câştigată de Denisa Iordache, din Târgovişte, iar la secţiunea „Dansuri populare” primul loc a fost ocupat de Grupul „Hora”, din Craiova.

Categoria „Liceu – secţiunea Recital de poezie” a fost câştigată de Alexandru Dinu, din Oţelu Roşu, la secţiunea „Solişti vocali” cea mai talentată s-a dovedit a fi Camelia Ilea, din Ocna Mureşului, judeţul Alba, iar la secţiunea „Jocuri populare”, locul I a revenit Ansamblului „Tradiţii uiorene”, din Ocna Mureşului, judeţul Alba.

Totodată, organizatorii au mai acordat următoarele distincţii: Premiul special al Primăriei Caransebeş, lui Robert Cătălin Bojin, din Caransebeş, Premiul special al Casei de Cultură „George Suru” – Alexandrei Trion, Caransebeş, precum şi Premiul special al juriului, lui Cornel Mili, din Torac, Serbia.

Din Banatul Sârbesc au participat la festival elevi însoţiţi de profesorul de Limba română, Marieta Bure. Domnia-sa îi învaţă pe copiii din clasele primare Limba română şi graiul dialectal bănăţean de ani de zile şi susţine că încercă să ducă mai departe tradiţiile bănăţene, însă în ultima perioadă îi este tot mai greu. Cu toate acestea, limba română se păstrează, copii iubesc graiul popular şi învaţă cu uşurinţă poeziile autorilor de gen.

Directorul Casei de Cultură, Ioan Cojocariu, a ajuns la concluzia că a doua ediţie a festivalului ar trebui să se desfăşoare după un alt concept, mai exact, secţiunile pe categorii de vârstă să aibă loc în locaţii diferite şi cu o preselecţie în prealabil, pentru a nu da un caracter de serbare şcolară. Astfel, maratonul din acest an, obositor pentru copii în primul rând, se poate transforma într-o competiţie a talentelor anul viitor, intenţia organizatorilor fiind de a sădi iubirea de port, de joc de grai şi muzică populară încă de la o vârstă fragedă.

Carmen SENCO