Mihai Vintilă, artistul bolnav de Caransebeş


Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit vineri, 25 noiembrie, un dublu, ba chiar – dacă se ia în calcul şi miniconcertul din final, susţinut de formaţia condusă de dr. Romeo Dumitrescu – un triplu eveniment cultural-artistic. Este vorba despre vernisajul expoziţiei de pictură „Colecţia Mihai Vintilă”, care cuprinde o serie de tablouri ce aparţin reputatului pictor naiv şi donate de acesta instituţiei culturale caransebeşene, unele pictate de el, altele fiind operele altor artişti plastici din ţară şi din străinătate, precum şi de lansarea cărţii „Dincolo de opt decenii”, semnată de acelaşi Mihai Vintilă.

În deschiderea manifestării – la care au luat parte artişti, oameni de cultură, istorici, prieteni, rude, dar şi foşti vecini de pe Str. Potocului, acolo unde a copilărit autorul –, Bogdana Negrei, muzeograf în cadrul instituţiei care a găzduit manifestarea, a dat citire mesajului transmis de Adrian Ardeţ, directorul muzeului, care nu a putut fi de faţă la această acţiune. „Avem bucuria ca astăzi să putem inaugura foaierul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, printr-o expoziţie remarcabilă a medicului veterinar Mihai Vintilă. Este o sărbătoare pentru Caransebeş şi, totodată, pentru judeţul Caraş-Severin, de a «expune» pe unul dintre artiştii renumiţi ai Banatului, care, prin expresivitate, a reuşit să fie cunoscut din Canada până în Orientul Îndepărtat. Născut la Caransebeş, Mihai Vintilă şi-a petrecut copilăria în cartierul Potoc, în nişte locuri magnific descrise de fratele domniei-sale, scriitorul Petru Vintilă, în cartea «Pictor de duminică». Îi mulţumesc lui Mihai Vintilă pentru grija pe care o are faţă de instituţia noastră, donând o parte din fabuloasa sa colecţie, de o nemăsurată valoare, care să rămână pentru veşnicie în cazarma în care a slujit, în Regimentul I Grăniceresc, tatăl domniei-sale, şi locul de care îl leagă o serie de amintiri plăcute”.

Adrian Stepan a ţinut să precizeze din capul locului că nu se consideră un critic de artă, ci „un fiu adoptiv al Caransebeşului”, care se mândreşte cu cei cu care a copilărit, unul dintre aceştia fiind chiar Mihai Vintilă, cel de care, la un moment-dat, s-a interesat chiar regina Olandei. „Mihai Vintilă – vă mărturisesc ca prieten al lui – poartă Caransebeşul în suflet. De câte ori vrea să se simtă bine şi să te facă să te simţi bine, aduce vorba despre Caransebeş, mai ales despre Caransebeşul copilăriei. Tablourile, dar mai ales iernile lui Mihai Vintilă poartă în ramele în care se află toată candoarea copilăriei. Este omul care a ştiut ca, prin culoare şi încălcând cu bună-ştiinţă dogmele picturii, călcând de multe ori în picioare linia de orizont, punctul de fugă, dimensiunea, să aşeze în tablou amintirea aceea caldă a copilului. Nu este vorba despre o artă infantilă, este vorba despre capacitatea unui om care, păşind pe treptele cunoaşterii şi ale vârstei, nu şi-a rupt nicio clipă legătura cu zona cea mai frumoasă din viaţa lui, acel timp care se scurge foarte greu… Este poate principala caracteristică a lucrărilor de artă plastică naivă ale lui Mihai Vintilă”, a spus Adrian Stepan.

Vorbind despre Mihai Vintilă ca scriitor, crticul de artă a adăugat că şi scrierile sale au în centru tot oraşul copilăriei. „Deşi se află, pe Cartea de identitate, cu domiciliul în Reşiţa, el este puţin şi la Caransebeş. Nici nu e de mirare că i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al oraşului, şi mai apoi al judeţului, fiindcă numele lui Vintilă, cratimă, România, ne-a făcut cunoscuţi din Canada până în Australia, din Norvegia până în Israel. Mihai Vintilă chiar spunea că, după 40 de ani, îţi alegi boala cu care să mergi mai departe. Nu a greşit cu nimic. El a rămas bolnav de Caransebeş şi se mărturiseşte de asta atât pe pânză, cât şi în pagini de carte, volumul de faţă cuprinzând referiri la expoziţiile lui, pagini scrise despre pictorul Mihai Vintilă, despre omul Mihai Vintilă, pagini semnate de la nume de referinţă în critica plastică românească, până la anonimi din Reşiţa sau Caransebeş”, a mai spus Adrian Stepan.

Vădit emoţionat, autorul a vorbit despre bucuria de a putea dona muzeului din Caransebeş 148 de tablouri, iar Galeriei de Artă „Corneliu Baba” din cadrul Casei de Cultură „George Suru”, alte 17 de lucrări. „Aici sunt 53 de tablouri, în care evoc momente din copilărie, obiceiuri de pe Strada Potocului, acolo unde am locuit, cu piţărăi, cu colinde… Pe vremea copilăriei mele, acum 70 de ani, pe acea stradă nu trecea nicio maşină, iar când totuşi se întâmpla acest lucru, totul se umplea de praf. Când, dimineaţa, mama mă trezea să merg la şcoală, auzeam văcarul, fiindcă ieşeau vitele la «cioardă». Apoi venea căprarul, scotea toate caprele din cartier şi le ducea la păşune. Din când în când, pe strada noastră mai venea câte-o căruţă cu pâine, sau cu sifoane. Aceste momente mi-au rămas întipărite în inimă şi în minte. Pe ele le-am însăilat în tablourile mele”, a spus Mihai Vintilă.

Despre cartea „Dincolo de opt decenii”, cel de al treisprezecelea său volum, autorul a spus că i-a dat un astfel de titlu după un coleg care a publicat în presa americană un articol intitulat „Mihai Vintilă – doctor, pictor sau scriitor?”. „Pentru că în cărţile care se refereau la mine unii critici vorbeau despre pictorul Mihai Vintilă, alţii despre scriitorul Mihai Vintilă, m-am gândit să scriu această carte în care sunt consemnate păreri ale unor colegi, ale unor oameni importanţi… Vă mărturisesc că, dacă pronia cerească va mai avea grijă de noi, intenţionez să public încă un volum, intitulat «Iernile de altădată», tocmai fiindcă iarna e anotimpul care mi-a plăcut cel mai mult şi pe care l-am prezentat şi în picturile, şi în scrierile mele”, a mai spus Mihai Vintilă.

Înainte de a susţine un miniconcert de muzică clasică, cu piese celebre, împreună cu formaţia sa, dr. Romeo Dumitrescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cel care i-a înmânat lui Mihai Vintilă titlul de Cetăţean de onoare al judeţului, a spus, cu referire la opera artistului plastic şi scriitorului: „Acest om este, realmente, o valoare mondială. Mihai Vintilă, care e un mare creştin, a avut în viaţă trei dorinţe importante, pe care Dumnezeu i le-a împlinit: să ajungă medic veterinar, şi a ajuns, să se căsătorească cu femeia pe care a iubit-o din prima clipă în care a văzut-o, doamna Stela, şi să aibă un copil, pe Gloria. Aşa cum ne mărturiseşte în această carte, în toată această fericire, soarta a fost totuşi necruţătoare, fiinţa cea mai dragă lui, Gloria, stingându-se din viaţă, în urma unei boli. Din momentul acela, Mihai Vintilă a făcut o conversie colosală, prin ochii acelui copil al său redându-ne şi suflul său pentru această viaţă şi, de aici înainte, dumneavoastră, Caransebeşul, aţi avut cel mai mult de câştigat, în urma donaţiei făcute de acest om”.

În încheiere, Mihai Vintilă a oferit gratuit cartea „Dincolo de opt decenii” celor care au vrut să-i fie alături la această sărbătoare culturală de înaltă ţinută.

Sonia BERGER