Cei care vizitează municipiul Caransebeș și vor să vadă ceva cu adevărat deosebit, nu au decât să-și îndrepte pașii spre una dintre cele mai frumoase sinagogi, nu doar din România, prin stilul arhitectonic, ci aș putea îndrăzni să spun… chiar din lume, iar într-un colț de oraș, printre case și străzi pe care nu trece picior de străin, se găsește un cimitir evreiesc extraordinar, frumos cum nici nu ți-ai putea închipui că poate fi un astfel de loc, care, pe deasupra, adăpostește și un mormânt atipic, cum nu multă lume a văzut.
Dacă nu veți merge pe Centură, fie că vă îndreptați spre Drobeta Turnu Severin, fie spre Timișoara, inevitabil veți trece și pe lângă sinagogă, situată pe Strada Orșovei, la nr. 2B. E destul de ușor de remarcat, răsărind înghesuită dintre două clădiri, cu două turle ca de castel. La prima vedere, chiar ați putea crede că treceți pe lângă vreun palat cândva fastuos, dacă nu ar „trăda-o” Stelele lui David ce îi împodobesc exteriorul.
Fațada sinagogii a fost renovată recent, cu mari sacrificii din partea oamenilor inimoși de la Federația Comunităților Evreiești din România. La interior, însă, dacă nu ți-ar atrage atenția câteva pete de igrasie și o mică crăpătură, ai spune că nici n-are nevoie de restaurare. Mare surpriză: la tot ce se poate admira în interior, NU S-A INTERVENIT NICIODATĂ, atât de bine s-a păstrat sinagoga, în ciuda tuturor problemelor din vremurile ce au urmat din 1894 încoace. 122 de ani nu au avut puterea să știrbească din frumusețea inegalabilă a sinagogii.
Decorațiunile, picturile și mobilierul sunt originale și au fost atât de bine păstrate poate doar fiindcă sinagoga nu a beneficiat de încălzire. În plus, aceasta este singura sinagogă din România construită în stil neogotic. La etaj, există o orgă adusă de la Arad, capabilă să stârnească niște acorduri care pot tulbura inima oricui. Tavanul este acoperit cu o mulțime de stele galbene, deoarece în tradiția evreiască, conform învățămintelor din Torah, căsătoriile trebuie oficiate sub cerul liber, sub privirea directă a Celui de Sus, astfel că, inventivi, evreii au reușit să simuleze cerul prin acea multitudine de stele.
În Caransebeş mai există și un cimitir evreiesc, cu monumente de o rară frumusețe şi foarte vechi, datând chiar de prin secolul XV, și tot acolo, pitit într-un colț, se află mormântul unui… ateu. Este vorba despre o femeie, al cărei nume încă poate fi citit pe mormânt, Vincze Bela (1881-1938), care nu credea în Dumnezeu. Când a încetat din viaţă, oamenii n-au știut cum să procedeze, așa că au izolat-o cât mai departe de restul răposaților și, în loc s-o îngroape, i-au pus sicriul într-un sarcofag, afară. Cine doreşte să ajungă acolo, din intersecția din fața sinagogii, o poate lua pe Strada Ardealului (spre Penny și drumul care duce spre Oțelu Roșu), face dreapta pe Strada Decebal, trece pârâiașul Potoc și o ia pe Strada Zăbranului, cea care urcă spre dreapta. Imediat pe stânga, un gard alb și o ușă de metal le vor arăta că au ajuns la destinaţie. Programul de vizitare este de luni până vineri și duminica, în intervalul orar 9-19, iar sâmbăta și în perioada lunii ebraice Nisan este închis.
Anda STĂNCIULESCU
