Aula Musei Caransebesiensis a Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă a găzduit joi, 22 ianuarie, manifestarea intitulată „156 de ani de la Unirea Principatelor Române”, dedicată evenimentului din 24 ianuarie 1859. Acţiunea, organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a cuprins o masă rotundă cu tema „Alexandru Ioan Cuza – făuritorul României moderne”, în cadrul căreia specialişti de la Muzeu şi de la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale au reliefat reformele modernizatoare şi însemnătatea Unirii Principatelor pentru conştiinţa naţională şi făurirea Statului naţional unitar modern. Directorul Muzeului, Adrian Ardeţ, a vorbit despre ceea ce s-a întâmplat în 1859 în Principate, şi ceea ce a urmat după aceea în Transilvania şi Banat.
„Am verificat în Arhivele Naţionale Caraş-Severin şi, în perioada la care ne referim, 1859, zona noastră era sub stăpânire austriacă, iar veştile care ajungeau aici erau destul de trunchiate, românii care trăiau în acest areal ajungând destul de greu la informaţii. Nu se păstrează nici extrem de multe documente din perioada respectivă, cele mai importante, în care sunt reflectate aceste evenimente, fiind cele care au fost create fie de către structurile economice – St.E.G.-ul din Reşiţa, sau Regimentul de Graniţă din Caransebeş. Din acestea reiese că de fapt activitatea se desfăşura în mod normal aici, şi aş scoate în evidenţă două documente create în anul 1859, unul fiind un Decret prin care Comandamentul Militar General Bănăţean laudă activitatea protopopului Nicolae Andreevici, ca director al Şcolilor Naţionale Române din Graniţa militară, sau o corespondenţă a Comandamentului Militar Bănăţean cu Regimentul de Graniţă Nr. 13, în acest sens. Un alt document, tot din 1859, este o istorie a comunei şi parohiei Slatina-Timiş, de Ianăş Moatăr, cuprinzând date despre religia locuitorilor, evenimentele din perioada 1726-1781”, a spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.
În cadrul mesei rotunde, acesta a prezentat un document întocmit în 30 iulie 1859, la Timişoara, şi este un Ordin al Generalului Coronini, Guvernatorul Banatului, către Regimentul de Graniţă Nr. 13 Româno-Bănăţean, prin care cere luarea măsurilor de izolare a românilor supuşi monarhiei habsburgice după Unirea Principatelor. „În document se precizează: «Comunitatea de origine, limbă şi religie determină o parte din populaţia austriacă la o receptivitate pentru exagerările propagandistice, se spunea în momentul respectiv, din Principate, în timp ce o altă parte simpatizează, indiscutabil, cu membrii imigraţiei revoluţionare, tolerată şi folosită de Cuza»”, a mai spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu.
Manifestarea s-a încheiat cu un spectacol de dansuri tradiţionale româneşti, susţinut de Ansamblul folcloric „Zestrea gugulanilor”, coregraf Simion Dragalina, la care au fost invitaţi să ia parte elevi, după care toţi cei prezenţi la acţiune s-au prins în tradiţionala Horă a Unirii.
Bianca METEŞ
