Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeş s-a mai îmbogăţit cu o operă de artă, care reprezintă, într-o manieră modernă şi inedită, steagul şi scutul dacic. Decoraţiunea are la bază mozaicul, vitraliile, pictura şi traforajele metalice. Autorul acesteia, Nicolae Vlădulescu, a afirmat că a ales Caransebeşul pentru că aşa a dorit el, şi pentru că este un oraş mai important decât Reşiţa. (C. Senco)
De acum, Caransebeșul are un un nou obiectiv ce merită introdus în circuitul turistic local. Este vorba despre opera de artă realizată între foaierul interior și cel administrativ al Casei de Cultură „George Suru” din municipiu. Decorațiunea interioară, ce reprezintă într-o manieră modernă și inedită steagul și scutul dacic, are la bază mozaicul, vitraliile, pictura și traforajele metalice, și a fost gândită și executată de artistul Nicolae Vlădulescu, directorul Teatrului de Vest din Reșița. Vernisajul a avut loc vineri, 20 aprilie, iar prezentarea i-a aparținut criticului de artă Pavel Șușară. „Acest episod de creație este unul greu de încadrat. El ar putea fi socotit ca o amenajare ambientală, dar este mai mult decât atât. Nu pot să nu-l amintesc aici pe Antonio Gaudi, care este patronul acestei reverii de forme și al acestui ansamblu conceput de Vlădulescu, pentru că Gaudi a dat artei decorative un înțeles profund, a legat arta decorativă de Dumnezeu. Ce a făcut aici Vlădulescu este și artă ambientală, dar este și un ansamblu care încearcă să facă, din opacitățile acestui spațiu, transparență”, a mai adăugat Pavel Șușară.
La rândul lui, criticul și editorul Gheorghe Jurma, prezent la manifestare împreună cu un grup de scriitori și pictori reșițeni, a spus că are legături cu instituția de cultură din Caransebeș încă din 1970. „Este foarte bine că acest spațiu, acest hol, s-a dotat cu asemenea operă de artă. Într-adevăr, aici au fost evoluții, dar, iată, spațiul arată acum cu totul și cu totul altfel. Este o pagină nouă pe care o scrie și Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură, Nicolae Vlădulescu, dar și întregul oraș”, a mai adăugat Jurma.
Autorul lucrării susține că aceasta face parte dintr-un proiect mai amplu al său, legat de municipiul de pe Timișși Sebeș. „Am fost întrebat, de ce la Caransebeș? Pentru că așa am vrut eu! Caransebeșul este un oraș mai important decât Reșița, este un oraș cu tradiție ca oraș, pe când Reșița a fost un fel de spațiu industrial, dar Caransebeșul era orașul. Am văzut în ce stare se afla Casa de Cultură, am vorbit cu directorul și s-a născut proiectul. Acesta face parte dintr-un concept al meu mai larg despre arta integrată în spațiul firesc în care omul locuiește. Nu mai cred în tablourile de pe pereți, ci în spațiul în care omul circulă și respiră. Mă bucur că am făcut la Caransebeș ce am făcut și cred că este doar începutul”, a mai spus Vlădulescu, care și-a exprimat speranța că astfel de gen de lucrări vor continua încă mult timp de acum înainte, chiar și după moartea sa, ele putând fi executate, spre exemplu, de Matei Mircioane, colegul care l-a ajutat la realizarea acestei opere. De asemenea, autorul a ținut să mulțumească tuturor celor care l-au sprijinit și, în mod special, angajaților Casei de Cultură, indiferent de funcțiile pe care aceștia le ocupă, pentru că fiecare dintre ei a muncit mult și, de cele mai multe ori, peste orele de program, la finalizarea lucrării.
Carmen SENCO
