Un colos al muzicii ardeleneşti: Felician Fărcaşiu

Felician Fărcaşiu s-a născut în municipiul Sebeş, judeţul Alba, în anul 1920, urmând şcoala la Sebeş şi Orăştie, apoi Institutul Teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1943. Fiind înzestrat cu un talent muzical deosebit şi o voce amplă, de bas profund, după o scurtă carieră de preot slujitor al Catedralei Ortodoxe din Deva, s-a dedicat activităţii culturale de interpret al cântecului popular românesc, dar şi de culegător de comori folclorice, textier şi compozitor. Timp de 7 ani, între 1948 şi 1954, ca fondator, instructor şi solist vocal, a fost animatorul formaţiilor artistice de amatori de la Clubul Sindicatelor din Deva, interval în care a atras aprecierile profesorului etnolog Hary Brauner şi ale compozitorului Laurenţiu Profeta, care l-au recomandat Radiodifuziunii Române. În programele acesteia a cântat şi i s-au înregistrat 30 de piese folclorice – doine, cântece de joc şi de petrecere, în cursul anului 1951. La scurt timp a fost a fost asociat al unor formaţii profesioniste alături de Nicu Stroe, Alexandru Grozuţă, Rodica Bujor, Zizi Şerban şi alţii, apoi a colaborat cu orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu ansambluri artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş – la Orchestra ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”), între anii 1959-1966, iar din anul 1966 şi până în anul 1970, când s-a desfiinţat Ansamblul, a fost angajatul acestei formaţii, transferându-se, printre primii, la Ansamblul ,,Banatul” din Timişoara.

A întreprins numeroase turnee în cadrul cărora a susţinut concerte şi a participat la concursuri în ţară şi străinătate – Polonia, Iugoslavia, Ucraina, Italia etc., fiind adesea cap de afiş şi laureat al acelor manifestări. I s-au imprimat 7 discuri cuprinzând doar o parte a celor 260 de piese din repertoriuluâ său. În cursul activităţii sale artistice, Felician Fărcaşiu a fost animat, ca o datorie patriotică, de disponibilitatea pentru sprijinirea şi îndrumarea mai tinerilor interpreţi de perspectivă, printre care s-au numărat Dumitru Fărcaş de la Baia Mare, Maria Marcu la Cluj, Sonia Vlaicovici la Caransebeş, Elena Jurjescu, Mariana Drăghicescu, Dumitru Botoşan şi Filofteia Moldovan la Timişoara. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional, dar din păcate s-a stins din viaţă prematur, din prea mare dragoste pentru cântecele româneşti şi pentru răspândirea lor în zone geografice cât mai largi. Era un om deosebit, jovial, cu inimă şi suflet mare, iradiind bună-dispoziţie cu dărnicie.

Prietenii săi şi cei care l-au cunoscut şi ascultat îşi amintesc cu nostalgie şi emoţie de strălucitele sale concerte şi prezenţe la diverse întruniri, dar au fost descumpăniţi şi profund întristaţi când au aflat vestea zguduitoare a sfârşitului său dureros de crud, o nouă dovadă, din păcate tragică, a dăruirii totale pentru creaţia artistică a neamului.

În vara anului 1977, după ce se pensionase, reîntors dintr-un obositor turneu în străinătate, îşi propusese un răgaz pentru odihnă de măcar câteva zile. Însă pasiunea arzătoare a vieţii lui nu i-a îngăduit să refuze rugămintea Ansamblului ,,Cindrelul” din Sibiu de a-l însoţi într-un turneu de 11 zile. În timpul acestuia, când îşi încheia unul dintre cântecele incluse în program la Curtea de Argeş, a mai avut tăria să facă semn tehnicianului să coboare cortina în spatele căreia s-a prăbuşit pe scenă, ca un ostaş la datorie, un brad falnic, cum de fapt era atât ca statură fizică, cât şi artistică. Trebuia să împlinească 57 de ani. Numele lui, Felician – Fili, cum îi spuneu cei apropiaţi – înseamnă ,,fericitul”, sentiment pe care l-a insuflat şi celor ce au avut privilegiul să-i fie în preajmă şi să-l asculte.

În aceşti ani, când viaţa românilor este străbătută de ape atât de tulburi, componenta spirituală trebuie susţinută prin valorile culturii româneşti, care cuprinde şi zestrea tradiţiilor noastre mereu vii. În ansamblul acestora, printre altele, se includ şi cele două Festivaluri Naţionale de la Brad şi Sebeş, dedicate omagierii marelui artist ardelean Felician Fărcaşiu, având drept scop descoperirea unor noi tinere talente şi promovarea unor autentice valori ale folclorului nostru muzical. El poate fi, pe drept cuvânt, luat ca exemplu de majoritatea tinerilor din acest judeţ care au preluat numai cântece adecvate de la marii noştri interpreţi din aceste zone folclorice. (Va urma)