Ioan Olan – ,,piesă” din Patrimoniul Doinei Bănăţene
Ioan Olan s-a născut în colonia Maciova, comuna Căvăran (Constantin Daicoviciu), în luna august, ziua 16, anul 1941, din părinţii Maria (Nina) şi Ioan. A urmat patru clase în satul Maciova, atunci născându-se în el şi pasiunea pentru muzică, pentru cântecul popular. Asculta cu multă plăcere şi interes toate melodiile cântate de fratele său mai mare cu 5 ani, Novac Ion Pocariţ, care interpreta la saxofon tot felul de piese, într-un stil aparte. Fratele mai mare l-a şi învăţat să mânuiască acest instrument, fiind acompaniat de tatăl lor, Ioan Olan, care cânta la fligorn bas (tubă). Când Ioan a crezut că stăpâneşte bine saxofonul, s-a hotărât să-l urmeze pe un fan al lui şi totodată consătean, pe Ionel Banu, zis Boca. Stagiul militar îl face în oraşul Râmnicu Vâlcea, unde participă la toate concursurile organizate, obţinând numai premii de frunte, ca militar fiind răsplătit cu câte-o permisie. La vârsta de 33 de ani, respectiv în anul 1974, Ioan Olan este solicitat să facă parte din Ansamblul ,,Doina Banatului”, la care se şi angajează. Este nevoit să părăsească satul natal şi să se mute din Maciova în Caransebeş, împreună cu întreaga familie – soţia Mărioara şi cei patru copii: Mitică, Costea, Lina şi Bobi. Ioan are de făcut faţă, pe lângă problemele de la ,,Doina Banatului” şi cele ale familiei, şi provocării de a-şi instrui copiii în domeniul muzicii. Astfel, sub îndrumarea şi educarea lui în ceea ce priveşte interpretarea melodiilor, cei trei băieţi, împreună cu ginerele Dănuţ, formează un grup cu renume nu numai în Banat, ci şi în afara graniţelor judeţului şi ale ţării, Formaţia ,,Olanii”, care imprimă mai multe casete şi CD-uri, are apariţii televizate, iar Costea se situează printre taragotiştii de frunte ai ţării. La Formaţia ,,Olanii”, între timp se alătură şi Robert, fiul lui Costea, nepotul lui Ioan. Astăzi, această formaţie mai are şi o tânără şi frumoasă solistă, Vanesia, fiica lui Costea.
Tot în acest timp, Ioan îşi completează studiile, absolvind cele opt clase generale. Îl găsim atât în toate turneele ,,Doinei Banatului”, cât şi la unele concursuri la care a participat ca solist. Ioan a activat şi la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Caransebeş, participând la diferite festivaluri, de la cele de la Bucureşti şi Buşteni, la care s-a prezentat cu taragotul, întorcându-se cu Premiul I. Dacă la ,,Doina Banatului” Ioan a cântat la saxofon, după plecarea lui Luca Novac, la îndemnul dirijorului Laci Perescu, Ioan trece la taragot, fiind un virtoz al acestui instrument, la care continuă şi al doilea fecior, Costică, cel care ne bucură pe toţi iubitorii de muzică prin talentul său.
Numărul mare de cântece doinite şi jocuri din spectacole, precum şi din înregistrările la Radio şi Televiziune, este grăitor pentru valoarea interpretului. Toate melodiile ,,Olanilor” poartă amprenta autenticităţii arhaice, specifică minunatei zone folclorice de dealuri cu păduri şi păşuni ale Caransebeşului, ce coboară dinspre Muntele Mic. Ioan Olan, un neobosit interpret, a valorificat ca nimeni altul inestimabilele valori ale muzicii populare bănăţene. Dacă tatăl Ioan s-a pensionat, renumele numelui Olan este dus mai departe de copii şi nepoţi, pe care îi găsim la toate spectacolele organizate în Caransebeş.
Ştefan ISAC
.
