Un virtuoz al acordeonului:
Marcel Todor
Marcel Todor – după publicul spectator şi iubitor de muzică, cel mai bun acordeonist de folclor – face parte din generaţia de aur a instrumentiştilor care au crescut sub bagheta prestigioasă a lui Nicolae Perescu, ce şi-a pus amprenta pe toţi cei care i-au trecut prin mână.
S-a născut în ziua de 8 sptembrie 1941, în localitatea Petriş, judeţul Arad, zi de mare sărbătoare – ,,Naşterea Maicii Domnului”, care poate şi ea a făcut ca Dumnezeu să-i dăruiască acest mare talent, de-a cânta. Pasiunea şi iubirea pentru cântecul popular românesc şi pentru acordeon şi le-a manifestat de la vârsta de patru ani, atât cât le înţelegea, fiind foarte atent la tot ce se cânta în acea perioadă. Mânuţele şi degetele micuţe erau mereu în mişcare şi exersa, ,,interpreta” la orice obiect îi apărea în cale.
Primul acordeon pe care l-a văzut a fost pe un ,,tanc” rusesc, un Hohner alb, la care un militar rus cânta ,,Serile Moscovei”. De atunci, gândul lui Marcel a rămas la numai la acest instrument. Deşi familia lui nu a avut posibilităţi să-i cumpere unul, până la urmă, cu mari sacrificii, au reuşit să-i achiziţioneze un acordeon, instrument pe care nu l-a mai dat jos din braţe până nu a reuşit să înveţe prima melodie, ,,La izvor de primăvară, toate plugurile ară”. A început să studieze foarte mult singur, până când a mers la Făget, la Pătru Bănăţeanu, care i-a fost întâiul îndrumător, introducându-l în tainele acordeonului.
La vârsta de 6-7 ani, a fost ,,Picolo” la Filarmonica din Arad, dirijată de Ladislau Micloşi. De la aceşti instrumentişti a învăţat foarte mult, numai că acolo se cânta mai ales muzică maghiară. A urmat trei ani de Conservator, având la Catedra de pian pe prof. Maria Dunca şi la Catedra de acordeon pe profesoara Vişinschi. În 1954-1955, a cântat la ICOOT Timişoara, sub conducerea muzicală a prof. Ion Odrobot, graţie căruia, deşi avea numai 14 ani, îi apare primul disc de muzică populară cu această orchestră.
În anul 1957 a dat concurs la Orchestra de Muzică Populară ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”) din Caransebeş, în aceeaşi perioadă, şi tot prin concurs, intrând şi solistele de muzică populară Rodica Dima şi Livia Ilcău. Marcel povesteşte despre marele dirijor Nicolae Perescu, care a ştiut să scoată la iveală talente din tot Banatul, şi de munte şi de şes, amintindu-i însă şi pe cei mai valoroşi instrumentişti: Petrică Vasile, un talent deosebit, Sandu Florea, un mare tehnician, Stanciu Tită, mare doinitor, fraţii Bălan etc., Marcel fiind cel mai tânăr instrumentist. Aşadar, spune el, când l-a auzit pe Petrică Vasile cântând prima dată, şi-a zis şi şi-a pus în gând că, şi dacă are să moară, tot va ajunge să interpreteze la acordeon melodii la acelaşi nivel cu cele ascultate. Petrică Vasile a fost idolul lui Marcel şi un geniu cum nu se va mai naşte altul. A cântat extraordinar la saxofon şi taragot, şi se poate spune că el a făcut cunoscut şi a ridicat, muzical vorbind, Banatul.
Ce şi-a propus, Marcel a şi realizat, virtuozitatea fiind una din însuşirile dobândite de la vârste fragede, la toate concertele şi spectacolele la care a participat obţinând locul I şi Marele premiu al publicului, care, de fiecare dată, a aplaudat cu frenezie prestaţiile sale artistice.
Orchestra ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”) a avut cei mai valoroşi instrumentişti posibili, astfel că Marcel nu putea să nu devină un virtuoz evoluând alături de aceştia. A fost ajutat foarte mult de soliştii instrumentişti enunţaţi mai sus. Concert-maistru era Ion Puiu, zis Motrogelu, concert-maistru II – Achim Perescu, Gheorghe Bot la fligornişti, iar dirijori-secunzi erau Mihu Crăciun şi Pavel Chera. Unul dintre afişe suna astfel: O.S.T.A. prezintă, cu Orchestra Populară de Stat ,,Lazăr Cernescu” din Caransebeş, spectacolul muzical-coregrafic: Cântec dulce, cântec drag, cu soliştii: Florentina Vlad, Ana Pacatiuş, Sofia Preda, Rodica Dima, Livia Ilcău, Sonia Vlaicovici, Florentin Iosif, Dimitrie Chepeţanu, Felician Fărcaşu, Achim Nica. Conducerea muzicală: Nicolae Perescu, Mihu Crăciun. Texte şi regie: Luca Vidu. Prezentare: Aurelia Zaharia şi Elena Jurchiţă. Coregrafia, Ionel Marcu. Instructor, Petre Izvercianu. Instrumentişti: Ion Bălan, Petrică Vasile, Arsenie Bălan, Stanciu Tită, Ioan Puiu, Marcel Todor, Laci Perescu. Sonorizare, Elade Vitali.
Datorită îndrumării acordate şi exigenţei de care a dat dovadă marele Nicolae Perescu, Marcel a fost unul dintre acei instrumentişti pe care a pus bază acest dirijor, ajungând, în scurt timp, dar printr-un studiu intens, să prindă stilul interpreţilor de seamă din acest ansamblu. În 1960 a făcut primele înregistrări cu orchestra din Caransebeş la Radio Timişoara, redactor fiind Lucia Boleanţu, înregistrări care se păstrează şi astăzi în fonotecă. Cunoscându-se mai bine cu Lucia Boleanţu, aceasta i-a spus lui Marcel să descopere noi talente, astfel că marii instrumentişti Luca Novac şi Remus Bistriţa au fost ajutaţi de Marcel Todor să facă primele înregistrări la Staţia de Radioficare din Caransebeş, unde lucra pe atunci regretatul Nicolae Pârvu. Pentru acestea, dirijorul Nicolae Perescu s-a supărat foarte tare ajungând până acolo încât a renunţat la Marcel, neînţelegând cum de acesta şi-a permis să facă înregistrări fără acordul lui. După o scurtă perioadă, l-a reprimit la orchestră, însă i-a impus o serie de condiţii severe.
A urmat serviciul militar, talentul lui făcându-l să fie repartizat să cânte la orchestrele bucureştene ,,Ciocârlia”, ,,Barbu Lăutaru”, ,,Rapsodia Română”, unde putea să rămână şi după armată. Iubind însă atât de mult Banatul, în 1962 s-a reîntors la ,,Lazăr Cernescu”, cu care a făcut numeroase turnee de lungă durată, dând spectacole aproape în toate oraşele ţării şi bucurându-se de succese deosebite. A colaborat cu solişti de renume, ca Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Cristoreanu, Ion Luican, Alexandru Grozuţă etc. În anul 1964, la Bucureşti s-a organizat un concurs pentru un post de acordeonist, unde s-au prezentat mai mulţi instrumentişti. Au ieşit câştigători, fiind clasaţi pe locul I, marii interpreţi la acordeon Marcel Todor, Ilie Udilă şi Marcel Budală. Marcel Todor s-a detaşat cu piesele: Hora staccato, Hora mărţişorului, Furtuna etc. (Va urma)