Un glas plăcut, muzică populară şi romanţă: Sonia Vlaicovici-Butaş
S-a născut la 7 iunie 1945, în Timişoara. Pregătirea şcolară a cuprins 12 clase la Liceul de Muzică din municipiul de pe Bega, iar activitatea de solistă vocală a început-o în anul 1960, în cadrul Clubului ,,1 Mai” şi la Clubul CFR din localitate. Cu glasul ei plăcut şi având un repertoriu bogat, Sonia Vlaicovici a devenit o autentică interpretă a cântecelor timişene, avându-i ca primi îndrumători pe profesorii Petre Iacobescu şi Ion Odrobot, din Timişoara.
Nenumărate au fost formaţiile şi orchestrele de muzică populară cu care a cântat: Orchestra populară ,,Brâuleţul” din Constanţa, dirijată de Dan Moisescu; Orchestra populară din Zalău, dirijor George Miţin Varieşescu; Orchestra populară ,,Ciocârlia” din Bucureşti, dirijată de Constantin Arvinte; în anul 1965, Orchestra populară ,,Doina Banatului” din Caransebeş, dirijor Nicolae Perescu, an când este angajată aici; Orchestra populară ,,Banatul” din Timişoara, dirijor Gelu Stan.
Sonia Vlaicovici a participat la foarte multe concursuri, unde a fost distinsă de fiecare dată cu premiul I. N-au lipsit din activitatea sa nici turneele din ţară şi din străinătate: în cele efectuate în Olanda, alături de Orchestra populară ,,Meseşul” din Zalău, în Italia şi Bulgaria – cu Orchestra populară din Constanţa, iar în Franţa, Iugoslavia şi Ungaria, cu Orchestra populară ,,Doina Banatului” din Caransebeş. În toate aceste peripluri artistice, Sonia Vlaicovici a fost întâmpinată cu multă căldură de public.
Activitatea de interpretă de muzică populară s-a concretizat şi prin înregistrarea a două discuri mici, cu acompaniamentul Orchestrei populare ,,Doina Banatului” din Caransebeş, dirijată de Nicolae Perescu, şi un disc mare, realizat cu Orchestra Populară Radio Bucureşti, sub bagheta lui Paraschiv Oprea. La televiziune, apariţiile sale au fost mai rare înainte de 1989, fiind adeseori considerată o persoană indezirabilă, ca soţie de preot, şi îndepărtată de pe scenă. Subliniem că primele înregistrări ale unor cântece populare din repertoriul ei au fost realizate de Studioul de Radio Timişoara, redactor de specialitate – Lucia Boleanţu, Sonia Vlaicovici fiind la acea vreme solistă a Orchestrei ,,Doina Banatului” din Caransebeş.
În 1966 participă cu Orchestra populară ,,Doina Banatului” din Caransebeş la un concert desfăşurat la Braşov, unde solista îşi manifestă talentul şi în domeniul romanţei. Activitatea sa artistică s-a profilat din ce în ce mai mult spre acest gen, înregistrând tot la Radio Timişoara, redactor tot Lucia Boleanţu, câteva romanţe îndrăgite, acompaniată de Orchestra populară ,,Banatul” din Timişoara, dirijor prof. Gelu Stan.
Am reîntâlnit-o pe această mare doamnă a cântecelor populare şi romanţe la Bucureşti, cântând împreună cu Ana Pacatiuş, Florentin Iosif şi mai tinerii Nicoleta Voica, Traian Jurchela, la cel mai mare Spectacol folcloric, intitulat ,,Împreună prin cântec”, eveniment prilejuit de Integrarea României în Uniunea Europeană şi aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Televiziunii Române, spectacol realizat de Elise Stan şi Iuliana Tudor. Discutând despre ce se întâmplă în folclorul românesc, doamna Sonia mi-a mărturisit: ,,Ca să fii un bun interpret, este nevoie, în primul rând, de voce, de talent şi multă muncă. Ceea ce se ascultă acum… manele… nu e muzică. Sunt mulţi solişti vocali, instrumentişti care nu sunt aşa cum ar trebui. Nu au ce cânta pe scenă. Nu pot să ascult aşa ceva, nu suport! E în afară de muzica tradiţională populară. Melodiile bănăţene sunt specifice prin muzicalitatea lor. Doina e specifică Banatului, de aceea nu poate fi interpretată de oricine”. Sonia Vlaicovici a transmis mai departe această dragoste de cântec celor doi copii ai ei, băiatul – un virtuoz al acordeonului, şi fata, o bună solistă vocală. (Va urma)
