O viaţă închinată dansului popular:
Nicolae Bunei
Nicolae Bunei, sau Luţă, cum îi spunem noi, prietenii sau cei care-l cunosc, a văzut lumina zilei în data de 15 noiembrie 1945, în comuna Glimboca, nr. 391. Clasele primare le face în comuna natală, iar liceul, mai târziu, la Oţelu Roşu. Fiind înzestrat încă de mic copil cu darul de a dansa, Luţă s-a evidenţiat la serbările şcolare din comună, alături de alţi colegi ca Afilon Laţcu şi Ioan Munteanu, şi aceştia buni coregrafi (de care vom mai vorbi). Între anii 1960-1962, cei trei prieteni au jucat la Căminul Cultural din Glimboca, fiind pregătiţi de profesorul Găvrilă Petru, un om deosebit şi cu mare pricepere în ale dansului popular. În anul 1963, Luţă se angajează la Orchestra Populară de Stat ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”) din Caransebeş, în calitate de dansator profesionist. În acel timp, Orchestra se subordona Sfatului Popular al Raionului Caransebeş şi Comitetului Regional pentru Cultură şi Artă al Regiunii Banat. Aşa cum ne povesteşte Luţă, la vremea aceea orchestra era la cea mai înaltă cotă de pregătire artistică, era una dintre cele mai bune formaţiuni de cântece şi dansuri din ţară. Aici s-au întâlnit cei mai buni dansatori din Banat. Din Glimboca se regăseau Luţă, Afilon Laţcu, Ion Ghiaur, Luţă şi Luci Drăgulete, Mărioara Fiţ (soţia lui Florentin Iosif), Lola Laţcu (fosta soţie a lui Afilon), Petru Andraş (Băran), Brânduşa Stănescu. De asemenea, i-a avut colegi şi pe unii dintre gugulanii de pe Valea Timişului: Gheorghe Copăceanu, Ion Lăzărescu şi Petru Librimir de la Teregova, Maria şi Nicolae Seracin din Vălişoara, Petru Izvercianu din Cârpa, Ion Turnea din Bolvaşniţa, alţi colegi ca Ion Boşcai de la Var, Petru Pilu de la Obreja, Nicolae Stănescu din Ciuta, Ică Daminescu din Tincova, Alexandru Beg, Oprea Lucian şi Riţa Toltiş din Marga. Acest Ansamblu a realizat sute de spectacole în întreaga ţară, unde de fiecare dată membrii săi au fost răsplătiţi cu ropote de aplauze. Ce este de remarcat despre comuna de origine a artistului nostru Luţă este că anumite ziare locale vorbeau despre Glimboca precum despre un sat de dansatori şi coregrafi, ceea ce s-a şi dovedit a fi Afilon Laţcu a fost foarte mulţi ani metodist principal cu probleme de coregrafie la una dintre cele mai mari şi frumoase Case de Cultură a Sindicatelor din ţară, unde a activat renumitul Ansamblu de Cântece şi Dansuri ,,Reşiţeana”, pe care l-a condus cu multă măiestrie şi pricepere. De cealaltă parte, cunoscutul Ion Munteanu a fost, de asemenea, metodist principal cu probleme de coregrafie la Casa Creaţiei şi la Ateneul Tineretului din Reşiţa.
În urma unei noi forme de organizare a formaţiilor artistice profesioniste din ţară, Orchestra profesionistă, după noul nume, ,,Doina Banatului” se desfiinţează şi rămâne o orchestră redusă ca număr de membrii, sub acelaşi nume, ,,Doina Banatului”, aflată în subordinea Consiliului Judeţean al Sindicatelor Caraş-Severin, cu reşedinţa la Caransebeş. O parte dintre solişti şi dansatori (după cum am mai scris) s-au dus la Ansamblul ,,Banatul” din Timişoara, alţii au rămas acasă. Această orchestră avea menirea de-a lucra cu formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor din tot judeţul. Pentru aceste activităţi era necesar un specialist, astfel că, în data de 18 august 1970, are loc un examen la nou-înfiinţata ,,Doina Banatului”, în cadrul căreia se găsea şi un post de maestru de balet şi dansuri, pentru care concurează prietenul Luţă, care este declarat admis de către o comisie centrală compusă din cei mai mari maeştri coregrafi din ţară – Petre Bodeuţ, artist al poporului, Popescu-Judeţ, artist emerit, Gheorghe Olevas, maestru de dansuri la Consiliul Central al Sindicatelor şi Ansamblul Profesionist ,,Rapsodia Română” din Bucureşti, al Consiliului Central al Sindicatelor, unul dintre cele mai mari ansambluri din ţară.
Începând cu anul 1971, fiind coregraful sindicatelor din judeţ, activitatea de îndrumare şi instruire a lui Luţă se regăseşte la mai multe ansambluri de amatori ale sindicatelor. Debutul propriu-zis în ale coregrafiei l-a făcut cu Ansamblul ,,Floare Bănăţeană” al Sindicatului lucrătorilor din comerţ (O.C.L.) Caransebeş, unde a colaborat foarte bine cu Anton Pârvulescu şi Gheorghe Sarman, oameni deosebiţi şi cu multă deschidere pentru cultura Caransebeşului. Cu o orchestră foarte bină instruită de regretatul Nicolae Perescu, cu o pleiadă de solişti vocali foarte buni, ca Ana Munteanu, Pavel Suciu, Ştefan Isac, Ion Valuşescu şi Craia Blaj, venit de la Orchestra Profesionistă ,,Haţegana” de la Hunedoara, Ansamblul ,,Floare Bănăţeană” a realizat multe emisiuni televizate şi turnee, atât în ţară cât şi în fosta Iugoslavie. (Va urma)
