Un nume de referinţă în publicistica bănăţeană
Nicolae Ioan Pârvu
Poate vă veţi întreba ce legătură este între publicistul Nicu Pârvu şi ,,Doina Banatului”. Da, stimaţi cititori, vă răspund că Nicu Pârvu, deşi nu a fost nici solist vocal, nici dansator, nici instrumentist al ,,Doinei Banatului”, a fost în permanenţă printre membrii Ansamblului, prin intermediul radioului din Timişoara sau prin anumite publicaţii. Nu a fost zi de la Dumnezeu fără ca Nicu Pârvu să nu fi pomenit de activitatea Ansamblului, despre artiştii de aici, localităţile unde au susţinut spectacole sub conducerea dirijorilor Nicolae Perescu, Laci Perescu şi Iancu Laurenţiu. De asemenea, a vorbit şi scris despre instrumentiştii şi soliştii vocali, începând cu familia Petrică Vasile, familia Sandu Florea, Tită Stanciu, Ion Puiu, familia Bălan şi Olanii etc., soliştii vocali de la Achim Nica, Ana Pacatiuş, Mariana Drăghicescu, până la mai tânăra Daniela Văcărescu, despre dansatorii Afilon, Bunei, Stănescu, Băran sau Haiduc şi până la tinerii de azi. A vorbit şi a scris foarte mult despre activităţile organizate de Casa de Cultură din Caransebeş, participând la toate manifestările şi acţiunile întreprinse de aceasta, începând de când instituţia a fost condusă de Albulescu, Popescu, Şovre, Mihăilescu, şi până la Cojocariu. Pentru toate acestea, mi-am propus să-l includ pe Nicolae Pârvu printre cei care au făcut parte din ,,Doina Banatului”, chiar dacă a fost indirect implicat în activităţile acesteia, mai ales că azi nu mai vorbeşte nimeni despre bunul nostru prieten. Omul despre care vorbesc, ale cărui cuvinte au fost ascultate frecvent pe lungimea de undă a radioului din Timişoara, este apreciatul comentator Nicolae Pârvu.
Cunoscutul publicist şi comentator radio s-a născut în 7 octombrie 1935, la Caransebeş, pe actuala stradă Muntele Mic. În anul 1941 începe cursurile Şcolii primare din Caransebeş, unde o are ca primă învăţătoare pe Ana Zăvoianu şi unde se remarcă încă din prima clasă ca un elev eminent şi apoi mereu premiant. La terminarea primei clase, apreciata sa învăţătoare îi va acorda premiul I cu coroniţa de stejar, prezicându-i şi viitorul. În anul 1949 este angajat la un magazin de fierărie din Caransebeş, ca ucenic, cu un salariu modest pentru acele vremuri de restrişte. În acelaşi an, începe cursurile Şcolii Profesionale Mixte Caransebeş, pe care o termină în 1952. Paralel cu şcoala, desfăşoară şi o muncă asiduă în cadrul organizaţiei de tineret. Şi în această perioadă se remarcă printr-o activitate atentă şi discretă, atribut de care nu se va despărţi toată viaţa. În toţi anii de şcoală profesională a fost premiant, pentru că i-au plăcut studiul şi cartea, lectura în general. Nicu Pârvu s-a numărat printre primii cititori ai Bibliotecii raionale din Caransebeş, înfiinţată în anul 1951.
Fiind un om cu reale calităţi şi cu înclinaţii spre studiu, în 1953 este trimis la un curs de pregătire la Predeal, pentru a deveni redactor responsabil la noul centru de radioficare. După terminarea cursului, la începutul lunii mai a anului 1953, şi-a luat munca în primire, fiind unul dintre redactorii din ţară care au organizat, în condiţii tehnice foarte modeste, emisiuni locale, cu durata de o oră, transmise în condiţii extrem de grele, atât materiale, cât şi politice. Aşa-zisul studio, de unde se transmitea, era capitonat cu rogojini, pentru ca acustica să fie cât de cât asigurată.
În perioada 1956-1959 îşi satisface stagiul militar în garnizoanele Târgovişte şi Bucureşti, în specialitatea furier, unde se remarcă prin hărnicie şi disciplină, fiind apreciat de colegi şi de superiori. La revenirea din armată, în anul 1959, avea să organizeze un studio de radioficare în adevăratul sens al cuvântului, şi care avea să devină un model pentru centrele din întreaga ţară. Pentru modul cum şi-a organizat emisiunile, pentru talentul şi spiritul de bun organizator, era dat frecvent ca exemplu.
Manifestându-şi talentul de publicist, încă din 1954 începe să colaboreze la fostul ziar regional ,,Luptătorul Bănăţean” (mai târziu ,,Drapelul Roşu”), unde, după absolvirea Liceului Teoretic ,,Traian Doda” din Caransebeş, avea să fie angajat ca ziarist profesionist. În redacţia ziarului a lucrat în sectorul informaţii şi activitate cetăţenească, unde s-a afirmat sub îndrumarea unor ziarişti de înalt profesionalism şi oameni de condei, ca Ion Măricoiu, Constantin Marinescu, Pavel Popa, Margareta Bogdan, Bratosin Burz, Magda Sirca, Simion Dima, Ion Marin Almăjan. (Va Urma)
