S-a născut la 2 august 1939, în localitatea Iablaniţa, judeţul Caraş-Severin. Clasele primare, respectiv I – VII, le-a făcut în satul natal, urmând Liceul de Muzică şi Şcoala Populară de Artă din Timişoara. Talentul acestei mari doamne a cântecului bănăţean l-a moştenit de la mama sa, fapt ce a făcut-o să iasă în evidenţă încă de pe băncile şcolii, fiind îndrumată şi ajutată de Traian Nicolau. În timp ce era elevă la Liceul de Muzică din Timişoara, a avut fericita ocazie să se perfecţioneze sub bagheta unor personalităţi ale muzicii, printre care prof. Traian Nicolau şi prof. Marieta Rebendişan la canto, teorie şi solfegii – cu prof. Magdalena Ursu, la partea de folclor cu prof. Nicolae Ursu, iar la armonie cu prof. Vasile Ijac. De specificat faptul că tânăra liceeană a făcut canto clasic.

Talentul nativ a fost descoperit de cel care mai târziu avea să-i devină director şi dirijor, mai mult, a fost şi mentorul Anei şi anume de regretatul Nicolae Perescu. Întâlnirea a fost întâmplătoare, şi a avut loc în trenul care mergea spre Timişoara. Perescu, văzând pe uniformă emblema Liceului de Muzică, a ,,descusut-o” pe elevă şi, din vorbă-n vorbă, doamna Ana a ajuns să-i interpreteze un cântec pe care-l auzise de la sora sa Stana, ,,Dorul badii mă ajunge”. Maestrului Perescu i-a plăcut tare mult, astfel că, după terminarea Liceului de Muzică din Timişoara, Ana Pacatiuş a fost angajată la Orchestra ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”), devenind astfel a doua solistă profesionistă din Banat, după Aurelia Fătu Răduţu. A rămas la Caransebeş până în anul 1970, când Ansamblul de cântece şi dansuri ,,Doina Banatului” s-a desfiinţat, rămânând numai orchestră, cu trei solişti. În urma acestor măsuri dramatice, doamna Ana se mută la Timişoara, alături de alţi colegi, la Ansamblul ,,Banatul”.

Cea mai frumoasă perioadă în cariera sa este legată însă de anii petrecuţi la Caransebeş, pe lângă marele dirijor Nicolae Perescu, care, ajutat de un grup de instrumentişti de renume ca Tită Stanciu, Luca Novac, Ioan şi Viorel Bălan, Petrică Vasile (Cap de Cal), a ştiut să pună în valoare talentul nativ al tuturor soliştilor, să le cultive vocile şi să le îmbogăţească cu vaste cunoştinţe muzicale, pregătindu-i pentru mari performanţe. Tot în această perioadă a realizat primele imprimări la Radio Timişoara şi Bucureşti, urmând imprimări la Electrecord, cu cântecele ,,La izvor, la izvorăle” şi ,,Mărie, Mărie”. Acestea, ca şi altele, au devenit adevărate piese de rezistenţă, fiind cântate timp de un deceniu alături de alţi interpreţi de frunte ai Banatului, colegi angajaţi la Orchestra ,,Doina Banatului”, printre aceştia numărându-se Achim Nica, Ion Cristoreanu, Dumitru Chepeţan, Valeria Colojoară, Florentin Iosif sau Felician Fărcaşu. A avut fericita ocazie ca, în aceşti ani, să cânte pe aceeaşi scenă cu mari solişti ai vremii, care au colaborat cu Orchestra din Caransebeş, amintindu-i aici pe Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu sau Ion Luican. A susţinut zeci de spectacole în toată ţara, bucurându-se de mari succese.

Transferându-se de la ,,Doina Banatului”, timp de doi ani a activat la Ansamblul de Cântece şi Dansuri ,,Banatul” din Timişoara, unde s-a reîntâlnit cu o parte din soliştii vocali, instrumentişti şi dansatori cu care a fost colegă la Caransebeş. După doi ani petrecuţi la ,,Banatul”, s-a angajat la Opera de Stat din Timişoara, de unde s-a pensionat. De atunci şi până în prezent este profesor la Secţia canto a Şcolii de Arte din oraşul de pe Bega. A mai cântat cu Orchestra ,,Rapsodia Română” şi Ansamblul ,,Ciocârlia” din Bucureşti, cu Orchestrele populare din Arad, Cluj, Craiova, şi cu Ansamblul ,,Timişul” din Timişoara. În toţi aceşti ani a fost solicitată pentru înregistrări la Casa de Discuri ,,Electrecord”, Radio Bucureşti şi Studiourile de Televiziune din Bucureşti. O leagă amintiri frumoase de eminentul redactor Lucia Boleanţu, de la Radio Timişoara, care i-a înregistrat numeroase piese, unele nemuritoare, care se păstrează şi astăzi în Fonoteca de aur.

Doamna Ana rămâne cea mai iubită, cea mai apreciată şi mai cunoscută solistă bănăţeană, şi nu numai. Toate aceste epitete le-a dobândit prin felul de a se prezenta atât în lume, cât şi pe scenă, unde a dat dovadă de multă modestie. De apreciat la Doamna cântecului bănăţean sunt calităţile sale interpretative, cu melismele doinelor şi, în mare măsură, respectul pentru folclorul curat pe care l-a cules de la bătrâni şi nu l-a trădat niciodată. De asemenea, ţine foarte mult la frumuseţea şi autenticitatea costumului popular bănăţean, ceea ce nu fac mulţi dintre colegii ei de breaslă. A fost şi este preocupată permanent de popularizarea muzicii bănăţene. Pe lângă faptul că a înregistrat nenumărate piese cu Orchestra Populară Radio, dirijată de George Vancu, atât la Radio cât şi la Electrecord, a întreprins şi o serie de turnee, atât în ţară, cât şi în străinătate. A colindat China, Mongolia, Coreea, Anglia, Olanda, Ungaria, Iugoslavia cu Orchestrele populare ,,Timişul” şi ,,Banatul” din Timişoara, iar cu Ansamblul ,,Balada Cernei” din Băile Herculane a fost în Danemarca şi Suedia. Activitatea sa artistică a fost evidenţiată în numeroase ziare şi reviste, bucurându-se de cronici emoţionante.

Ce este de remarcat este faptul că în repertoriul Anei Pacatiuş figurează o serie de creaţii folclorice, principala sa strădanie fiind să culeagă folclor din bogata zonă a Almăjului, izvorul de inspiraţie al artistei. Şi în ziua de azi, doamna Ana este nelipsită de la emisiunile folclorice ale Televiziunii Române, precum şi de la televiziunile private, şi de asemenea, de la marile spectacole folclorice din ţară. (Va urma)