Colaboratoare de bază a Orchestrei ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”), Aurelia Fătu Răduţu a văzut lumina zilei la 12 iunie 1929, la Bocşa-Vasiova, într-o căsuţă modestă de pe Str. Bârzăveni, nr. 12, azi această stradă purtând numele artistei.

Talentul l-a moştenit de la ambii părinţi: tatăl, Teodor Făt, fost lăcătuş la Reşiţa, originar din Dognecea, mama solistei, Maria Ioan, fiind originară din Vasiova. Aurelia Fătu Răduţu a început să cânte de la vârsta de 6 ani, fiind ajutată şi îndrumată mai târziu de renumiţii profesori şi dirijori Ion Românu şi Miron Şoarec. În anul 1941, Aurelia urmează Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reşiţa, iar în 1949 absolvă Liceul Mixt, tot din Reşiţa. După unele informaţii, la lansarea în cariera ei artistică a contribuit chiar ministrul Carol Loncear, care era originar din Bocşa Montană. Anul 1950 are o dublă semnificaţie, şi anume intrarea Aureliei la Conservatorul din Bucureşti, precum şi căsătoria ei cu colonelul de aviaţie Ion Răduţu, pentru ca după trei ani, respectiv în 1953, să apară pe lume unicul lor copil, Adrian, care a devenit inginer. ,,Aurelia era o femeie frumoasă, cu o ţinută statuară, cu păr negru şi ochi căprui, tipul bănăţencei, iradiind în jur siguranţă şi bună dispoziţie”, s-a scris în presa vremii despre artistă.

Datorită calităţilor sale, în anul 1953, Aurelia debutează în spectacolele Teatrului ,,Constantin Tănase” din Bucureşti, iar în anul 1955, este angajată ca solist profesionist la Ansamblul ,,Ciocârlia”, de unde începe marea ei carieră artistică. Sub bagheta lui Victor Predescu, de la Radiodifuziunea Română, avea să înregistreze primele sale cântece, ,,Aseară pe înserat”, ,,Drag mi-i jocul bănăţean”, ,,Floare roşie ca focul”, ,,Joacă-mă bădiţă bine”, ,,Vino, iară primăvară”, ,,Mulţi mă-ntreabă de ce cânt”. Vocea de aur a Aureliei Fătu Răduţu umplea prioritar emisiunile folclorice de la Radio Timişoara şi Bucureşti. Mai târziu, după 1962, solista are apariţii frecvente şi la Televiziune. A făcut turnee prin ţară şi în străinătate: U.R.S.S., China, Japonia, Franţa, Italia, Anglia. Artista a realizat primele imprimări discografice în grai bănăţean. A fost, de altfel, prima interpretă de muzică populară care a deţinut un album compact cu creaţii folclorice muzicale interpretate de ea într-o manieră care-i defineşte personalitatea artistică. Renumitul Ansamblu ,,Ciocârlia” şi-a consolidat renumele având-o în ,,patrimoniu” şi pe artista care i-a conferit celebritatea – Aurelia Fătu Răduţu. Repertoriul ei a cuprins melodii imprimate pe multe discuri. Cel pe care a înregistrat cântecele ,,Aseară pe înserat”, ,,Drag mi-i jocul bănăţean”, ,,Ştii tu bade ce mi-ai spus”, ,,Mult mi-i drag şi-mi place mie” se găseşte în posesia Bibliotecii Judeţene din Reşiţa, iar melodiile ,,La mină la Anina”, ,,Somnu mi-i şi nu mă culc”, ,,Badea-mi rupe inima” , ,,Dorule, copil pribeag”, ,,Floare roşie ca focul”, ,,Bade-al meu de astă vară”, ,,Bună seara, dragii mei”, ,,Dorule pe unde şezi” etc. există pe discuri aflate în posesia solistei de muzică populară Livia Ilcău şi la Iuliana Toma, din Vasiova.

În august 1972, Aurelia vine pentru ultima dată la Vasiova. Efectele bolii ei (cancer la gât) încep să-şi spună cuvântul. Nu mai putea cânta. Peste o lună, la 27 septembrie 1972, Aurelia Fătu Răduţu închide ochii, la Bucureşti, departe de Banat şi de Vasiova, pe care le-a iubit atât de mult. A dus o viaţă dedicată cântecului popular bănăţean, pe care l-a slujit cu credinţă şi devoţiune, dar şi cu un imens talent. În memoria artistei a luat fiinţă Festivalul Naţional de Muzică Populară ,,Aurelia Fătu Răduţu”, organizat de Casa de Cultură din Bocşa, a cărui primă ediţie a avut loc în 1982, ediţiile următoare ţinându-se la Băile Herculane.

Credem că, la fel ca Pasărea Phoenix, cântecele nemuritoare ale artistei vor renaşte cândva din scrumul uitării şi vor redeveni marile iubiri care au fost cândva… (Va urma)