Înv. Nicolae Mihăilescu, un mare şi inimos folclorist (II)
Din martie 1962, a fost luat şi încadrat ca inspector la Comitetul de cultură şi artă al raionului, unde a avut toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii folclorice. Începând cu ianuarie 1968, a fost instalat ca director al Ansamblului artistic profesionist ,,Doina Banatului”, pe care l-a condus până în august 1970, când, printr-o nouă formulă de distribuire a formaţiilor profesioniste, ,,Doina Banatului” s-a desfiinţat ca ansamblu. În aceste condiţii, înv. Nicolae Mihăilescu a trecut, din nou, la catedră, la Şcoala Generală Nr. 1 Caransebeş, iar ultimii patru ani la Liceul pedagogic, ca profesor de vioară, de unde s-a şi pensionat. În această perioadă, a instruit grupuri folclorice cu care, în vara lui 1974, a luat premiul II la Faza finală de la Constanţa.
Cu Grupul folcloric de la Liceul pedagogic a dat reprezentaţii în peste 20 de localităţi din judeţ. A mai instruit un ansamblu artistic folcloric la Casa pionierilor, cu care a mers în diferite etape de concurs, ca Deva, Craiova etc. Aportul său în aceste realizări a fost de scenarist, regizor, urmărind continuu armonia între compartimente, originalitatea şi ascensiunea calitativă.
După pensionare – 1976 –, a conceput spectacolul Aşa-i zăconu la noi, în cadrul Consiliului sindicatelor orăşeneşti, asigurând textul şi regia artistică, sub formă de ansamblu folcloric.
În cadrul Căminului cultural Zerveşti, a pregătit spectacolul La şezătoare – text, muzică şi regie artistică –, până la Faza interjudeţeană, iar la Căminul cultural Turnu Ruieni, teatru folcloric Pătru Mantu, piesă în trei acte. Tot în aceeaşi categorie – ,,Teatru folcloric nescris” –, cu titlul La stâna nouă, a ajuns, cu artişti actori din Zerveşti, până la Faza finală, la Tg. Jiu (1988). Cu artiştii amatori ai Sindicatului ICSM (OCL), a pregătit un grup folcloric muzical (feminin), care s-a clasat pe locul I în Faza republicană (1988). Şi tot aici a pregătit spectacolul Din străbuni românul cântă (scenariu şi regie), sub formă de ansamblu, clasat pe locul II în Faza republicană.
Ca director artistic la Ansamblul ,,Doina Banatului”, a semnat scenariul pentru premierele: Aşa-i datina la noi (1968), Doină cânt, jocul mi-e drag (1969), Cântec vesel, joc vioi (1970), iar după desfiinţarea ansamblului, în noua formă de organizare, a scris scenariile La porţile dorului (1971) şi Gugulan cu car cu mere (1972).
Lucrări publicate în ziare şi reviste: Baba Dochia (variantă) în Biblioteca folcloristică bănăţeană, sub îngrijirea lui Lucian Costin, Craiova, nr. 9, pag. 47-48; Ghicitori, în Ghicitori bănăţene (L. Costin), vol. 3 (pag. 16, 35); articole profesionale în revista Învăţătorul bănăţean, în perioada 1937-1943; Sărbătorile băbeşti, în ziarul Drapelul, Lugoj, iulie 1943; Rapsozi bănăţeni: Luţă Ioviţă, Ion Murgu, în Drapelul Roşu, Timişoara, 17 octombrie 1966; Dansatorii din Borlova, în ziarul Flamura Roşie, Reşiţa, 24 august 1969; Aşa ne-am pomenit noi, în Gazeta, 3 iulie 1993; Tăt Bănatu-i fruncea, în ziarul Redeşteptarea, Lugoj (cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la prima apariţie scenică a jucătorilor din Borlova, în turneu: Bucureşti, Iaşi şi Chişinău); Clopotele bisericeşti (istoric), în Redeşteptarea, Lugoj, 1993; Luţă Ioviţă şi lăutarii de la Dalci, în Făclia, Caransebeş (festival), Luţă Ioviţă, cu interviu Radio, 1977; Căluşerii din zona Caransebeş, în ziarul Renaşterea bănăţeană, Timişoara, 1993; Mătcălău, în revista Izvoraşul, Rm.Vâlcea, 1992.
Lucrări publicate în volume colective: Realizarea spectacolului folcloric unitar prin valorificarea creaţiei populare locale, Tradiţie şi contemporaneitate, Reşiţa, 1969, pag. 98-104; Luţă Ioviţă – ,,Barbu Lăutaru” al Banatului, în Banatica, Cluj, prin Muzeul Judeţean de Etnografie şi Istorie Locală Tibiscum, Extras VI, 1986; Datini şi obiceiuri din zona Valea Sebeşului, judeţul Severin, Ediţie ca şi precedenta, Extras VII, 1988.
Lucrări în manuscris: Pătru Mantu (viaţă de haiduc), piesă de teatru în trei acte (definitivată); Culegeri de cântece şi strigături; Monografia satului Zerveşti; ,,Doina Banatului” – 40 de ani de activitate profesionistă; Căluşerii din zona Caransebeş.
Distincţii: Ordinul ,,Meritul cultural” pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în mişcarea artistică de amatori (1968); Premiul II (premiul I nu s-a acordat) pentru scenariul (text şi indicaţii muzicale) Aşa-i datina la noi, acordat de Casa Creaţiei Reşiţa (1969); Diploma şi premiul III, la Faza republicană pentru culegerea de folclor muzical (1981). ( Va urma)
Ştefan ISAC
