Cu prilejul manifestării intitulate generic „Zilele Credinței și Culturii la Caransebeș“, eveniment ajuns la cea de a XII-a ediţie, vineri, 20 aprilie, scriitorul Radu Paraschivescu și-a lansat două dintre volumele sale – „Cartea râsului și a cercetării“ și „Două mături stau de vorbă“. Ambele cărţi au fost publicate anul trecut la București, la Editura Humanitas.

Au fost prezente la lansarea găzduită de Galeria de Artă „Corneliu Baba” oficialități ale Caransebeșului – primarul Felix Borcean, directorul Casei de Cultură „George Suru“, Ioan Cojocariu, reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului, profesori, elevi și oameni ce iubesc literatura, arta cuvântului.

În deschidere a vorbit prof. Sanda Ionela Bistrean, citând din cărțile autorului, dând mai apoi cuvântul scriitorului, pentru a prezenta cele două volume.

Radu Paraschivescu a mărturisit că a scris volumul „Cartea râsului și a cercetării“ din „respectul pentru cercetarea profesionistă, pentru desţelenirea atât de necesară a solurilor neprietenoase, pentru porţile pe care le poate deschide mintea mereu febrilă a omului.“ A arătat în volumul său că descoperirea roţii, a focului au fost rezultatul unor cercetări, de asemenea și tehnologia de care ne bucurăm astăzi, internetul, telefonia mobilă fiind de asemenea tot rezultatul cercetării, al muncii, al înțelepciunii omului. În antiteză cu această muncă de cercetare, la polul opus ei, se află înșelătoria. „Cu toate acestea, e vital să poţi distinge între vizionarism şi impostură. Între geniu şi şarlatania de ultimă speţă“. Pentru a discerne între geniu, cercetare, și șarlatanie, pentru a înțelege ce este știință și ce este impostură, e suficient să privești la roadele lor. Un medic, printr-un tratament adecvat, reușește să vindece un bolnav, însă o pulbere miraculoasă nu poate să facă acest lucru”, afirmă scriitorul în nenumăratele exemple din volumul său. Prin urmare, prin volumul „Cartea râsului și a cercetării“, Radu Paraschivescu și-a propus „a cerne grâul cercetării benefice, de neghina escrocheriilor“.

„Cartea râsului şi a cercetării“ a fost structurată de scriitor în două părți, secțiuni. În prima parte, autorul a semnalat „câteva zeci de cazuri de impostură românească“ şi consecinţele lor, dar și de impostură internaţională. „În a doua secţiune a cărţii, rezervată străinătăţii, fiecare articol de ziar sau de revistă e însoţit de un comentariu […] în registru ironic“ din partea autorului.

Volumul „Două mături stau de vorbă“ s-a născut în urma unei colaborări a scriitorului cu postul de televiziune Digi 24. „Cu aproape doi ani în urmă, Dan Turturică mi-a propus să scriu un text pe săptămână pentru site-ul www.Digi24.ro, pe care-l coordonează împreună cu Dinu Gheorghe Jr.“ spune autorul în argumentul volumului. „Zecile de texte adunate în «Două mături stau de vorbă: Scene românești» reprezintă rezultatul unor selecții. Am strâns aici materialele care mi s-au părut mai percutante, mai actuale, mai puțin expuse datării. Hotărârea de a le pune între coperte ține de dorința de-a le vedea ajunse și sub ochii celor care nu citesc bloguri sau site-uri, preferând mai departe versiunea cărților pe suport de hârtie“.

Textele publicate în volum prezintă ironic actualitatea românească. În primul capitol, „Micul cel mai mare“, românii au intrat în Cartea Recordurilor printr-un mic uriaș, fiind pasionați de superlativ, „de produse care ies din conturul normalității“. De la micul ce sfârâia pe grătare s-a ajuns într-o carte, nu pentru că ar fi avut cineva niște calități deosebite, ci din dorința de grandoare. „Opriți grătarele, vorbește domnul Geoană! Slugărnicia unsuroasă de partid a sunat de puține ori mai mustos. E imposibil ca după un asemenea apel să-i mai sară cuiva muștarul. Și e greu de crezut că, citind într-o altă lumină lucrarea lui Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, greu clasabilul Vanghelie nu va fi fost tentat să scrie la rându-i un eseu cu titlul Aspecte ale micului. Mai ales că i s-au creat condiții“. În volum, scriitorul critică ironic plagiatura, furtul intelectual, critică emisiunule de televiziune gustate de oamenii creduli în capitole precum „Te vindecă de-ți merge Fulga“, sau reclamele la diferite produse în capitolul ce dă și titlul volumului – „Două mături stau de vorbă“. În capitolul „Afară cu Shakespeare!“, privește ironic acțiunea unui profesor de a depărta elevii de literatura clasică. „Între America lui Twain și România e mai mult decât o aruncătură de baltag. Numai că distanțele se comprimă când analizezi două opere literare în virtutea prezumției de rea-intenție. Și când în loc să le explici elevilor contextul istoric, ți se pare mai comod să dai statuile de pe socluri și să le pui frunze de viță în locul sexului“. Până la urmă, după părerea mea, a renunța la literatura clasică e ca și cum ai renunța la origini, la istorie, la fundamentul unei case, crezând că doar acoperișul e important, nu și baza, iar scriitorul Radu Paraschivescu, prin exemplele din capitolul „Afară cu Shakespeare!“, tocmai acest aspect a dorit să-l surprindă – renunțarea la rădăcini, iar fără rădăcini nicio plantă nu poate să trăiască.

Capitolele volumului „Două mături stau de vorbă“ nu doar că surprind o actualitate românească tristă, în care sunt promovate false valori, dar sunt pline de învățături. Volumul critică incultura și prefăcătoria – „O țară unde lumea nu mai citește, adulmecă lacom Cartea – e adevărat, a Recordurilor.“

Ambele volume sunt o pledoarie în favoarea culturii, condamnând falsitatea, nonvaloarea.

La finalul lansării celor două cărţi, a luat cuvântul prof. Petrișor Rada, care a mulțumit scriitorului pentru că a răspuns pozitiv invitației de a lansa „Cartea râsului și a cercetării“ și „Două mături stau de vorbă“ și la Caransebeș.

Ana-Cristina POPESCU