• Interviu cu Ion Scorobete, viceprimarul comunei Zăvoi

– Domnule viceprimar, exercitaţi de circa un an toate atribuţiile funcţiei de primar al comunei Zăvoi, ca urmare a arestării fostului edil Antonie Bunei şi interzicerii acestuia de a ocupa funcţia de care s-a folosit în săvârşirea faptei pentru care este acum trimis în judecată, la Tribunalului Caraş-Severin. Care a fost cel mai dificil moment prin care aţi trecut în ultimele 12 luni?

– Cred că nu putem vorbi de un singur moment dificil, ci mai degrabă de o înşiruire de momente dificile. Imediat după preluarea atribuţiunilor de primar, am fost pus în situaţia de a îndrepta o mulţime de lucruri rele făcute de fostul primar: comuna era lipsită de iluminat public, bugetul local înregistra datorii de peste trei miliarde şi jumătate de lei vechi faţă de diverse persoane juridice, pe statul de plată al Primărei Zăvoi se aflau persoane a căror activitate nu se justifica, consumul de carburanţi era exagerat de mare, la şcolile din comună fusese instituit un program de furnizare a gazului metan pentru încălzirea sălilor de clasă în care învăţau elevii, de doar două-trei ore pe zi, pentru racordarea la reţeaua de apă potabilă li se percepeau cetăţenilor taxe de circa patru-cinci miloane de lei vechi, fără a li se elibera chitanţe, şi multe altele.

– Cum aţi reuşit să faceţi faţă acestor probleme?

– Înainte de a fi viceprimar, am condus o societate comercială şi am învăţat că, pentru a putea avea resurse financiare care să îţi permită să realizezi ce ţi-ai propus, trebuie să reduci la maximum cheltuielile nejustificate. În consecinţă, am procedat la reducerea cheltuielilor cu plata persoanelor angajate în baza convenţiilor civile încheiate de fostul primar, deoarece activitatea acestora era practic inexistentă, am redus consumul de carburanţi ajungând până la un nivel de doar 10 la sută din totalul cheltuielilor cu carburanţii, comparativ cu perioada în care destinele comunei erau conduse de fostul primar, am diminuat valoarea abonamentelor de telefonie mobilă pentru angajaţii Primăriei şi pentru consilierii locali, am redus numărul posturilor din organigrama Primăriei încercând să asigur funcţionarea mai eficientă a acestei instituţii şi, nu în ultimul rând, am încercat să recuperez o mulţime de datorii restante, pe care diverse persoane fizice sau juridice le înregistrau faţă de bugetul local.

• Aţi vorbit despre datorii de peste 3,5 miliarde de lei vechi, pe care Primăria Zăvoi le

avea faţă de diverse persoane juridice… De unde proveneau acestea şi care este situaţia în prezent?

– Cea mai mare parte din aceste datorii proveneau dintr-un contract de lucrări încheiat în anul 2008 cu S.C. Colcear Servcom S.R.L., unde nu fusese achitată la timp contravaloarea lucrărilor, iar pentru fiecare zi de întârziere se percepeau penalităţi, astfel încât volumul datoriei creştea de la o zi la alta. Am reuşit să încheiem cu această societate un protocol de stingere a datoriilor, oprind astfel curgerea penalităţilor, şi am achitat efectiv peste jumătate din suma datorată – în cursul anului 2010 şi în 2011), iar pentru diferenţă am convenit cu creditorul că vom proceda la compensarea unei părţi din datorie cu taxele şi impozitele locale pe care societatea le datorează, la rândul ei, faţă de bugetul local. Sperăm ca până la sfârşitul anului să achităm întreaga datorie. În cazul celorlalţi creditori, am procedat efectiv la plata sumelor, astfel încât în prezent, cu excepţia sumelor de care făceam vorbire anterior, nu avem alte datorii restante.

– Am vizitat comuna dumneavoastră şi am observat că se fac lucrări de reabilitare la Şcoala cu clasele I-VIII din localitatea Zăvoi şi la Căminele Culturale din satele Măru şi Zăvoi. Ce lucrări aţi mai realizat în ultimele 12 luni?

– Comuna Zăvoi are în componenţa ei şapte localităţi şi, în fiecare dintre acestea sunt necesare o mulţime de lucrări, pornind de la cele de infrastructură şi terminând cu lucrările la lăcaşele de cult. Am încercat, în măsura modestelor posibilităţi de care am dispus, să fac câte ceva pentru fiecare dintre satele care compun comuna noastră, şi enumăr aici doar câteva dintre aceste lucrări: montarea unor sisteme de încălzire centrală, pe gaz metan, la toate şcolile şi grădiniţele de pe raza comunei şi la Dispensarul uman din satul Zăvoi; reabilitarea clădirii Grădiniţei din localitatea Zăvoi; asfaltarea unei porţiuni din drumul comunal care traversează localitatea Măru, care devenise impracticabilă; pietruirea drumului agricol cu denumirea „Subpleşa” din satul Voislova; extinderea reţelei publice de alimentare cu apă în satul Măru (zona Dallas) şi în satul Măgura; amenajarea parcului de joacă şi reprararea staţiei de autobuz din localitatea Voislova; sprijinirea financiară a achiziţiei mobilierului pentru Biserica Ortodoxă din satul Zăvoi; sprijinirea financiară a lucrărilor de la Biserica Ortodoxă din Măgura; renovarea faţadei la clădirea Casei parohiale din Voislova; sprijinirea cu fonduri de la bugetul local a lucrărilor de la Biserica Ortodoxă din Măgura; am asigurat contravaloarea lemnului ce a fost folosit pentru lucrările de înlocuire a acoperişului de la Biserica Ortodoxă din Măru. Aş dori să vă informez că la Căminele Culturale din satele Măru şi Zăvoi am început o serie de lucrări de renovare şi sper ca până la sfârşitul anului să reuşesc să le dotez cu mobilier – mese şi scaune –, veselă şi aparatură electrocasnică.

– De unde aţi avut banii necesari pentru toate aceste lucrări?

– Sursa de finanţare a acestor lucrări a constituit-o bugetul local. Avem totuşi în derulare şi lucrări de renovare pentru care finanţarea este asigurată de la bugetul de stat, cum este cazul lucrărilor de renovare de la Şcoala cu clasele I-VIII din Zăvoi, acest proiect fiind practic abandonat de către fostul primar, iar pentru reluarea lui a trebuit să facem o serie de demersuri pe lângă Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, astfel încât să poată fi din nou cuprins în lista cu proiecte finanţate din fonduri guvernamentale.

– Cum staţi la capitolul absorbţiei de fonduri europene?

– Tocmai am semnat contractul de finanţare pentru construirea unui Centru de informare turistică în comuna Zăvoi şi vom depune, până la sfârşitul lunii, o nouă cerere de finanţare pentru reabilitarea unor drumuri agricole în cadrul Măsurii 125. Din păcate, proiectul privind realizarea sistemului de canalizare în satele Zăvoi, Valea Bistrei şi 23 August, depus în anul 2009, nu a întrunit punctajul necesar pentru a obţine finanţarea, iar pentru Măsura 322 nu se mai pot depune anul acesta cereri de finanţare. Am purtat o serie de discuţii în cadrul Consiliului local pe această temă şi am ajuns la concluzia că, pentru a putea accesa fonduri europene, va trebui să modificăm în totalitate proiectul de canalizare, faţă de varianta în care fusese gândit el iniţial, şi să ne concentrăm pe realizarea unui sistem integrat de canalizare, care să cuprindă toate satele componente ale comunei Zăvoi, chiar dacă pentru finalizarea acestuia va trebui să depunem mai multe cereri de finanţare.

– Ştiu că una dintre preocupările dumneavoastră a fost legată de dezvoltarea staţiunii Poiana Mărului. Ce ne puteţi spune despre aceasta?

– După o serie de discuţii purtate de-a lungul unei perioade de patru-cinci luni, la sfârşitul anului 2010 s-a aprobat de către Consiliul local al comunei Zăvoi încheierea unui nou contract de asociere în participaţiune cu S.C. Dunca Imobiliare S.R.L., care vizează realizarea unui domeniu schiabil pe Muntele Nedeia. De curând a fost depus de către aceeaşi societate şi o propunere de Plan Urbanistic Zonal pentru localitatea Poiana Mărului, care urmează a fi supusă dezbaterii publice şi apoi aprobării de către Consiliul local. Avem în derulare şi un contract de asociere în participaţiune cu S.C. Alset Energy S.R.L., de pe urma căruia sperăm să obţinem atât realizarea sistemului de alimentare cu apă a localităţii Poiana Mărului, cât şi o creştere a veniturilor la bugetul local. De asemenea, prin această asociere urmărim şi realizarea unui proiect de canalizare menajeră în staţiunea Poiana Mărului.

– În viitor, ce alte proiecte aţi mai dori să realizaţi?

• Din păcate, timp de şase ani, nu s-a realizat niciun proiect de anevrgură în comuna Zăvoi,

astfel încât este imperios necesar să reluăm demersurile pentru realizarea unui sistem integrat de canalizare, care să cuprindă toate satele componente ale comunei Zăvoi. Aceasta este cea mai importantă perocupare a mea pe linia lucrărilor de infrastuctură, dar, aşa cum am mai afirmat, proiectul depus în 2009, care cuprindea numai trei dintre cele şapte sate care alcătuiesc comuna Zăvoi, nu a fost

acceptat la finanţare. În vara anului trecut am aprobat construirea unei grădiniţe pentru două grupe de preşcolari şi amenajarea unui spaţiu pentru joacă şi a unui teren de sport în satul Zăvoi, acest proiect urmând a fi finanţat din fonduri guvernamentale, în cadrul programelor de modernizare a învăţământului rural. O altă dorinţă a mea este legată de implementarea la nivelul comunei Zăvoi a unui proiect privind valorificarea resurselor regenerabile de energie, în speţă a energiei solare, în vederea asigurării iluminatului public stradal în comuna Zăvoi, proiect pentru care Consiliul local şi-a dat deja acordul şi care sperăm să conducă la obţinerea unei independenţe totale în privinţa furnizării iluminatului stradal. De asemenea, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului local din 12 mai, a fost aprobată implementarea unui proiect care vizează construirea unei creşe în localitatea Voislova, în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii susuţinut de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Un alt proiect pe care aş vrea să îl văd realizat este legat de reabilitarea tuturor Căminelor culturale de pe raza comunei Zăvoi şi de dotarea acestora cu mobilier, veselă şi aparatură electrocasnică. Nu în ultimul rând, doresc ca toate drumurile comunale să fie reabilitate prin asfaltare, iar drumurile agricole, care sunt folosite pentru accesul cetăţenilor comunei la parcele de teren pe care aceştia le cultivă, să fie reabilitate cel puţin prin pietruire.

A consemnat

Sonia BERGER