Pe urmele „Doinei Banatului” şi ale slujitorilor ei

Poliinstrumentistul

Marian Rădulescu

Localitatea Maciova, comuna Constantin Daicoviciu (Căvăran), a fost şi este o adevărată pepinieră de muzicanţi, majoritatea instrumentişti suflători. Acolo s-a născut, în octombrie 1941, şi Marian Rădulescu. Mama sa, Elena Rădulescu, a avut o voce foarte frumoasă. Copilăria şi-a petrecut-o la Maciova, în mijlocul mulţimii de muzicanţi. La vârsta de 11 ani a învăţat să cânte la clarinet, taragot şi saxofon, de la un copil mai mare cu cinci ani decât el, pe nume Gheorghe Constantin (Ghiţă Ciocârnău). În 1961, s-a căsătorit cu Elena Rădulescu (coincidenţă de nume cu mama artistului), alintată Puşa, din Lugoj, oraş în care s-a şi stabilit. Din căsătoria celor doi au rezultat două fiice: Corina – asistentă de laborator la Spitalul municipal din Lugoj, şi Mariana, care lucrează la o staţie de benzină din Australia.

Între 1961 şi 1963, Marian Rădulescu şi-a satisfăcut stagiul militar la Slatina-Olt, împreună cu Luca Novac. În primul an de cătănie a avut loc un Concurs de interpretare instrumentală, pe unitate. La acel concurs a participat împreună cu Luca Novac. Au cântat în duet, ambii la saxofon, obţinând premiul întâi.

În 1965, s-a angajat la Orchestra „Lazăr Cernescu” („Doina Banatului”) din Caransebeş, unde, până în 1970, a cântat la clarinet, alături de alţi mari suflători, printre care Petrică Vasile (taragot), Luca Novac (taragot), Ion Bălan (saxofon), Viorel Bălan (saxofon), Stanciu Tită (trompetă), Sandu Florea (trompetă). A cântat sub bagheta dirijorilor Nicolae Perescu şi Laci Perescu.

Între 1966 şi 1969 a urmat cursurile Şcolii de Artă Populară din Lugoj – Secţia clarinet –, avându-l ca profesor pe Ioan Unc, de loc din Şag – Timiş. În 1970, odată cu desfiinţarea Ansamblului „Doina Banatului” din Caransebeş (aici rămânând orchestră şi trei solişti vocali), s-a înfiinţat, la Timişoara, Ansamblul „Banatul”, care l-a avut ca dirijor pe profesorul Gelu Stan. Marian Rădulescu, împreună cu Luca Novac, Radu Vincu, Ilie Nedelea şi Nelu Perescu au părăsit Caransebeşul, venind în Timişoara la nou-înfiinţatul Ansamblu, unde a cântat timp de 15 ani, până în 1985. Pe parcurs au mai venit la Ansamblul „Banatul” şi alţi suflători, printre aceştia numărându-se Aurel Negrea (1971-1976) – taragot, Ionel Acea (1972-1973) – clarinet, Luţă Popovici – taragot, şi Mihai Donca – clarinet.

Pe un disc Electrecord de format mare, pe care sunt înregistrate melodii orchestrale cu „Banatul” şi soliştii săi vocali, Marian Rădulescu are un „Joc de doi” executat la clarinet. Pe lângă această piesă imprimată pe disc, Marian mai are şi alte înregistrări, făcute la Radio Timişoara cu Ansamblul „Banatul”, dirijat de profesorul Gelu Stan: „Doină” – la clarinet, „Doină” – la fluier, „Doină şi brâu” – la clarinet, „Doină, brâu şi joc de doi” – la clarinet, „Ardeleană şi de doi” din Giroc – în duet cu Mihai Donca – clarinet. Pe lângă turneele efectuate în ţară, a fost cu Ansamblul „Banatul” în Iugoslavia, Germania, Coreea de Nord şi Mongolia. Trebuie să remarcăm că turnee în ţară a efectuat şi cu Ansamblul „Doina Banatului” din Caransebeş, o formaţie iubită în toată ţara, renumele câştigat în timp păstrându-se până în ziua de azi.

În 1985 părăseşte Ansamblul „Banatul”, împreună cu Luca Novac, şi se angajează la nou-înfiinţata Orchestră „Auto” din Timişoara, unde dirijor era acordeonistul Nelu Perescu, fiul fostului dirijor de la Caransebeş, Nicolae (Lae) Perescu. Locuind în Lugoj şi pentru a evita naveta zilnică la Timişoara, în 1988, Marian Rădulescu a părăsit Orchestra „Auto” din Timişoara şi s-a angajat la Restaurantul „Dacia” din Lugoj, unde a cântat până în anul 2000, când s-a pensionat. Atunci când nu a avut turnee şi concerte, a cântat la nunţi, botezuri şi nedei. A cântat cu mai mulţi suflători, dintre care amintim, în tinereţe, Ghiţă Ciocârnău – dascălul său, şi Luţă Păpovici, după care, timp de douăzeci de ani, a cântat alături de maestrul Luca Novac şi profesorul Dorin Cuibaru; la nunţi, botezuri şi nedei a cântat numai la saxofon, nu la clarinet.

N.A. Spuneam la început că Maciova este o adevărată pepinieră de muzicanţi, de aici plecând şi familia Olan, însă nu trebuie uitaţi nici Nicu Anghel (Ministeru) sau Ion Stănescu (Bodoiţă), dar mai sunt şi alţii. Apropo de Bodoiţă, la Festivalul Internaţional de la Dijon – Franţa, fiind întrebat unde a terminat Conservatorul, el a răspuns că la Maciova. Fiind prezent atunci la discuţie, sunt mândru că am fost primarul comunei Constantin Daicoviciu, din care a făcut parte şi acest sat, cu „Conservatorul lui Budoiţă”.

Ştefan ISAC