Luni, 13 iunie, municipiul Caransebeş a găzduit două evenimente. După depunerea de coroane la monumentele eroilor şi la statuia generalului Ion Dragalina, ocazionate de celebrarea Zilei Eroilor, sărbătorită odată cu Înălţarea Domnului, de la ora 12, la Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” a avut loc lansarea romanului „Inelul de Aur”, al profesorului Ion Topolog, în faţa unui auditoriu cu dragoste de literatură. Prezenţi au fost şi o parte dintre edilii municipiului – prof. Nicolae Borcean, city-managerul oraşului, care la final a mulţumit autorului, atât pentru conţinutul cărţii, cât şi pentru modul de exprimare, Cornel Galescu, viceprimarul municipiului, şi consilierul Stelian Cornea. Lansarea a fost prezidată de autor, de Gabriela Daraban, directorul Editurii Pastel din Braşov, şi de Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş.
„Recunoscând”, în glumă, că, din lipsă de timp, a răsfoit cartea şi pe verticală şi pe orizontală, pe toate părţile, reuşind până la urmă să reţină ideile de bază, Cojocariu a prezentat pe scurt câteva secvenţe din această carte. „Romanul evocă o poveste de dragoste intrată în legendă. El este structurat pe mai multe paliere. Scriitorul Ion Topolog ne-a adus în dar acest roman extraordinar, «Inelul de Aur», care se doreşte nu o riguroasă recontituire ştiinţifică a unei biografii sau exegeze, ci povestea iubirii dintre George Enescu şi Maria Cantacuzino, cunoscută în epocă şi ca Maruca”. În continuare, directorul Casei de Cultură a arătat că, deşi Maria Cantacuzino era căsătorită, avea doi copii şi îşi iubea mult şi soţul, trăind 30 de ani alături de el, are în acelaşi timp o relaţie şi cu George Enescu, care o iubeşte, de asemenea, foarte mult, şi tot ceea ce face în muzică, toate operele lui, compoziţiile, marile concerte, i le dedică ei. Maruca îl însoţeşte peste tot pe marele Enescu, în Rusia, la New York, în Anglia, Italia, acea perioadă fiind una de dragoste nebună. El se dăruieşte cu tot sufletul acestei doamne. Compozitorul a aşteptat 30 de ani împlinirea acestei dorinţe. Destinele lor au fost pentru totdeauna unite, prin căsătorie, în 1939, Maria Cantacuzino fiind femeia care a trecut inelul de aur pe degetul lui George Enescu. În schimb, el i-a dedicat prinţesei iubite capodopera sa, Oedip, acesta fiind ultimul pas pentru o unire totală – unirea prin artă. În acelaşi timp, însă, Maruca mai trăieşte o poveste de dragoste cu unul din marii filosofi al secolului XX, Nae Ionescu, idiologul mişcării legionare. Cartea se sfârşeşte cu moartea lui Enescu, în noaptea de 4 spre 5 mai 1955, după două atacuri cerebrale, şi, deşi înainte el şi-a exprimat dorinţa să moară la pământul sfânt de la Tescani, decesul a avut loc la Paris, unde este înmormântat în Cimitirul Pere-Lachaise, într-un cavou de marmură albă. Povestea lasă un gust amar, până la urmă dovedindu-se că de fapt Maria Cantacuzino l-a iubit întotdeauna pe primul ei soţ, pe Enescu ţinându-l pentru a beneficia de numele şi de banii pe care-i câştiga. În numeroasele călătorii, Maruca stătea numai în hoteluri luxoase, iar o parte din bani îi dădea copiilor ei din prima căsătorie. „Cartea – a mai spus Ioan Cojocariu – este o biografie romanţată a vieţii compozitorului George Enescu şi a legăturii acestuia cu cea care i-a fost soţie, Maria Cantacuzino, un roman despre pasiune, creaţie, fericire şi durere, destin şi moarte. în care doar iubirea şi arta sunt eterne regine. În volum se regăseşte foarte bine descrisă prima jumătate a secolului al XX-lea, cu tot ce a însemnat el ca frământări politice, istorice etc., atât pe plan naţional, cât şi internaţional”.
În Galerie fiind şi cadre militare, care participaseră anterior la ceremonia de depunere de coroane, directorul editurii, Gabriela Daraban, a ţinut să citească un fragment dintr-o scenă din Primul Război Mondial, din primăvara anului 1917. Autorul cărţii, prof. Ion Topolog, pe lângă amplul discurs legat de carte şi alte întâmplări, a ţinut să dea citire şi motto-ul lui George Enescu, din Amintiri: „… Când suntem copii, părinţii ne dau un cerc. La maturitate, o femeie ne trece în deget un inel de aur. Mai târziu, pentru a ne consola că îmbătrânim, prietenii buni ne oferă o coroană de laur. Toate sunt jucării – toate sunt în formă rotundă – dar jucării! Nu mi-am dorit decât inelul de aur…”. În timp ce oferea dedicaţii celor care vor să-i citească romanul, autorul a avut plăcerea de a întâlni un braşovean, gugulan de-al nostru de la Teregova, pe prof. univ. dr. Nicolae Bica. Ioan Cojocariu nu a uitat să adauge că volumul este deosebit de bine şi de îngrijit scris, şi nici să mulţumească subsemnatului pentru faptul că am facilitat întâlnirea cu prof. Ion Topolog şi cu cartea sa.
Să mai spunem că, la finalul manifestării, Ion Topolog a purtat discuţii cu prof. Nicolae Borcean, ocazionate de faptul că city-managerul municipiului a venit la Caransebeş de la Braşov, acesta fiind punctul de plecare al dialogului, edilul afirmând, totodată, că, din câte lansări de carte s-au făcut în municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului, aceasta a fost cea mai reuşită.
De la Caransebeş, Ion Topolog şi Gabriela Daraban s-au deplasat la Reşiţa, la Casa de Cultură, co-organizatorul lansării de aici fiind fiind Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici”, prin prof. Clara Constantin.
Ştefan ISAC
