Proiectul iniţiat de deputatul Silviu Prigoană, conform căruia Statul Român să nu mai contribuie la salarizarea preoţilor, i-a nemulţumit pe toţi cei 15.000 de preoţi şi aproape 20.000 de angajaţi ca personal neclerical din ţară. Atitudine a luat şi Episcopia Caransebeşului, care reproduce pe site-ul său citate dintr-un cotidian din Vrancea: „Este pentru prima dată după introducerea salarizării preoţilor în secolul al XIX-lea, când Statul intenţionează să taie subvenţiile pentru slujitorii Bisericii”. Această incredibilă situaţie s-a produs pe fondul unei erori de interpretare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, care impune un termen de 45 de zile de la data depunerii iniţiativei, timp în care propunerea/iniţiativa trebuie luata în dezbatere. După această perioadă, conform art. 113 (2), “proiectele sau propunerile legislative se consideră aprobate de Camera Deputaţilor şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor”. Nu ştim cum s-a ajuns în această situaţie, termenul însă a expirat şi s-a mai marcat un punct în politica umilitoare în care sunt ţinuţi slujitorii Bisericii după 1989.
Senatorii au respins proiectul, altfel, potrivit site-ului Episcopiei Caransebeşului, ,,peste 90% din preoţii din România pot să-şi declare parohiile falimentare, iar ei să plece pe urmele căpşunarilor sau să se apuce de ghicit şi citit în cărţi, întrucât, legal, Biserica nu le dă voie să practice şi o a doua profesie”. În fapt, salariul unui preot este constituit din 60% fonduri bugetare, iar 40 de procente provin din fondurile propriilor parohii, respectiv din taxele pentru cununii, botez, din cutia milei sau din fondul de cult. „Cu excepţia câtorva parohii, unde protipendada politico-financiară şi maneliştii merg pentru oficierea Tainelor Botezului şi Cununiei, aruncând cu bani în stânga şi-n dreapta, majoritatea parohiilor au venituri la limita subzistenţei. Şi, mai grav, există sute de parohii cărora Secretariatul de Stat pentru Culte nu le-a acordat buget, preoţii neprimind nici salariu de la Stat, nici o altă formă de susţinere financiară”, se mai arată în text.
Carmen SENCO
