Un om, un nume
Prof. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, liderul Filologiei reşiţene
Personalitate complexă a culturii umaniste, Marcu Mihail Deleanu este, înainte de toate, şeful incontestabil al Filologiei reşiţene, este prozator, lingvist, folclorist, traducător. A văzut lumina zilei la 21 februarie 1940, în satul Boiu, comuna Albeşti, din judeţul Mureş. Şcoala generală a făcut-o în satul natal, în perioada 1946-1953. Clasele liceale le-a urmat la Şcoala Medie de băieţi din Sighişoara, între anii 1953 şi 1956. Şi-a desăvârşit pregătirea profesională, absolvind Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara în anul 1963, când şi-a luat Examenul de licenţă cu lucrarea „Craiul din Boiu”. În perioada 1972-1976, şi-a făcut doctoratul la Universitatea din Timişoara. În anul 1977, a obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Filologie, cu teza „Evoluţia artistică a prozei ardelene”, îndrumător fiindu-i prof. univ. dr. G.I. Tohăneanu.
În anii 1956-1957, după terminarea şcolii, Marcu Mihail Deleanu a fost casier la Cooperativa de Consum din Boiu, pentru ca, peste numai un an, să lucreze ca vânzător la Librăria „Maxim Gorki”, din Sighişoara. Anul 1968 îl găseşte ca vicepreşedinte al Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Caraş-Severin, funcţie pe care a ocupat-o până în 1979. Între 1984-1989, a fost profesor şi director la Şcoala Generală Nr. 10 din Reşiţa. În perioada 1997-2002, a fost cadru didactic asociat la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, iar între 2002-2005, conferenţiar titular la aceeaşi universitate. Din 1990, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 2003 a fost ales în Consiliul de conducere al Societăţii Române de Dialectologie.
Marcu Mihail Deleanu a avut o intensă activitate pe plan cultural, publicând un număr impresionant de volume: „Tematica cercetării realităţilor contemporane ale localităţiilor rurale şi valorificarea lor în activitatea cultural-educativă”, Reşiţa,1975; „Un deceniu de tipărituri (1968-1978)”, Reşiţa, 1978; „Glasul pământului. Stilistica motivului în proza literară”, Timişoara, Editura Facla, 1981; „Acvariu pe nisip”, proză scurtă, Timişoara, Editura Facla, 1983; „Baraj”, roman, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987; Traducere (din germană după manuscris): Anton Ferenschutz, „Generaţia de sacrificiu”, Timişoara, Editura Helicon, 1995; „Sudii de stilistică”, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; „Reşiţa filologică”, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; „Însemnări despre caraşoveni”. Inteferenţe lingvistice şi culturale specifice Europei Centrale, Reşiţa, Editura Banatica, 1999; „Studii de limbă şi stil”, Reşiţa, Editura Timpul, 2001; „Academicianul Simeon Mangiuca” (1831-1890), Reşiţa, Editura Timpul”, 2002; „Memorial istoric şi etnolingvistic – grai, obiceiuri şi folclor din Boiu”, Reşiţa, Editura Timpul, 2003; „Manuscrisul de la Prigor” (1879-1880)”, Reşiţa, Editura Eftimie Murgu, 2005; „Gustav Weingand şi bănăţenii. Comentarii filologice şi contribuţii documentare”, Reşiţa, Editura Tim, 2005.
A scris numeroase studii, articole şi note (recenzii) în presă ori în volume: Limbă, literatură, stilistică – 78 de lucrări, Etnografie şi folclor – 24 lucrări, Cultură, învăţământ – 78 de lucrări, Comunicări prezentate la colocvii, simpozioane etc., pe subiectul Limbă, literatură, stilistică – 65 de lucrări, Beletristică în periodice – 88 de lucrări, Redactor (volume îngrijite) – 12 lucrări. Referinţe generale – 15 lucrări.
Despre lucrările sale au scris Gheorghe Jurma, „Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin”, Reşiţa, 1976; Gheorghe Jurma, Ada Cruceanu, „Contribuţii la bibliografia presei bănăţene”, Reşiţa, 1979; I. Hangiu, „Dicţionar al presei literare româneşti”, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987; Vasile Pistolea, „Fragmentarium”, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Victoria Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, „Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin”, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, „Scriitori şi lingvişti timişoreni”, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Ionel Bota, „În căutarea timpului poveste”, Reşiţa, Editura Timpul, 2004; „Dicţionarul General al Literaturii Române”, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2004; „Dicţionar al scriitorilor din Banat”, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, „Cei de lângă noi”, Reşiţa, Editura Tim, 2005; Sergiu Drincu, „Limbă şi literatură”, nr. 4, 1982; G. I. Tohăneanu, „Orizont”, nr. 15, 1982; Serafim Duicu, „Vatra”, nr. 9, 1986; Dorin Murariu, „Flamura”, 1988 ş.a.
Datele provin din propriu-i Curriculum Vitae.
Ştefan ISAC
