Proiectul privind reabilitarea Parcului Ioan Dragalina din Caransebeş înfierbântă imaginaţia şi discuţiile în rândul aleşilor locali. La ultima şedinţă ordinară, grupul PDL, prin vocea lui Ilie Buzescu, a propus, pentru fluidizarea traficului, odată cu prelungirea zonei verzi până în dreptul Casei de Cultură, şi amenajarea unui pasaj subteran cu un gabarit de trecere de 3 tone, care să pornească de pe strada C.D. Loga, cu ieşire bifurcată pe Str. Tribunalului şi str. Nicolae Bălcescu. Cheltuielile, de aproximativ 3-4 milioane de euro, ar putea fi obţinute din fonduri europene. Propunerea, oricât de tentantă ar părea, presupune o analiză amănunţită şi specializată. Pe lângă costurile extrem de ridicate presupuse de întocmirea studiului de fezabilitate şi amenajarea propriu-zisă, s-a pus în discuţie şi dispariţia platanilor seculari din Parc, ale căror rădăcini ar fi distruse odată cu săpăturile necesare realizării proiectului.
„Oricum, pomii au să moară mai devreme sau mai târziu”, a replicat Buzescu. Aleşii locali trebuie să ţină cont de prevederile CIMEC, potrivit cărora „Zona protejată poate fi o zonă naturală protejată – care cuprinde valori de patrimoniu natural”. Or, platanii din Parcul Ioan Dragalina străjuiesc zona încă din anii 1800 şi automat intră sub incidenţa legii care impune protejarea lor.
„Această iniţiativă este SF, este una ştiinţifico-fantastică, din punctul meu de vedere, şi nu se vor distruge platanii din Parc atât timp cât sunt eu primar… Eu doresc să mărim Parcul, nu să-l restrângem!”, ne-a declarat Marcel Vela.
De asemenea, o altă problemă ţine de găsirea soluţiei optime pentru scurgerea apei pluviale, care, aşa cum arată experienţa marilor oraşe, inundă la fiecare ploaie pasajele subterane.
Pe de altă parte, amenajarea ar urma să se dezvolte la doar câţiva metri şi de patru clădiri aflate pe lista celor de patrimoniu. Este vorba despre imobilul ce a adăpostit Pavilionul Ofiţeresc, de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, sediul Formin şi de fostul sediu al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş. Pavilionul Ofiţerilor (CS-II-m-B-11062 – cod Lista Monumentelor Istorice) este o clădire construită în stil baroc, ce a fost ridicată în 1874, şi a avut destinaţia de locuinţe pentru ofiţerii Regimentului 43 Infanterie. Clădirea impozantă a Muzeului (CS-II-m-A-11063 – cod Lista Monumentelor Istorice) este monument istoric şi de arhitectură în stil baroc provincial austriac, construită în 1753, în timpul împărătesei Maria Tereza, cu destinaţia de cazarmă pentru grăniceri. Astăzi, în Europa, puţine imobile asemănătoare au mai rezistat timpului şi intervenţiilor făcute de-a lungul vremii. Clădirea ce adăposteşte astăzi sediul societăţii Formin a fost construită în 1901, în stil baroc vienez, şi acolo au funcţionat birourile Comunităţii de Avere (CS-II-m-B-11068 – cod Lista Monumentelor Istorice). Sediul fostului Parchet, construcţie în stil baroc provincial, are, la rândul lui, o vechime de aproape trei secole, fiind construit în 1730, din ordinul împărătesei Maria Tereza (CS-II-m-B-11070 – cod Lista Monumentelor Istorice). Or, legislaţia impune ca zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice să fie de minimum 100 de metri în localităţile urbane, de 200 de metri în localităţile rurale şi de 500 de metri în exteriorul localităţilor, distanţe măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice.
Potrivit legislaţiei, delimitarea zonei protejate urmăreşte păstrarea zonei protejate cât mai mult şi cât mai bine posibil, controlul intervenţiilor de orice fel – defrişări, distrugeri, reparaţii, modificări, demolări, construcţii noi, săpături care să afecteze subsolul etc. – şi punerea în valoare a zonei protejate pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii locuitorilor, pentru turism nedistructiv.
Pentru adoptarea unei hotărâri în cunoştinţă de cauză, consilierii au decis amânarea discutării subiectului.
Carmen SENCO
