Printre locuitorii oraşului Caransebeş, cei care îşi creaseră o stare materială cât de cât mulţumitoare, a apărut o stare de nelinişte la începutul anului 1946, când s-au format Comisii de rechiziţie a locuinţelor şi de descongestionare a populaţiei din oraşe.
În noile condiţii politice din România, un prim act normativ privind rechiziţiile a fost emis în 5 iunie 1945, prin publicarea în Monitorul Oficial a Legii rechiziţiilor.
Conform acesteia şi altor acte normative ulterioare, unele transmise de către Prefectura judeţului Severin, la nivelul oraşului Caransebeş s-a creat în 1 februarie 1946 Comisia în vederea descongestionării populaţiei oraşului pe lângă Comisariatul de Poliţie, Primăria delegând ca membru al acesteia pe funcţionarul Traian Faur, iar Frontul Naţional Democratic pe grefierul Andrei Traian, component al Comitetului cetăţenesc din oraş.
Conform Jurnalului Consiliului de Miniştri Nr. 1515/1945, în luna mai 1946 această comisie a trecut în subordinea Primăriei şi îşi desfăşura activitatea cu sprijinul organelor locale de poliţie.
Comisia avea ca principală atribuţie rechiziţionarea unor imobile şi încartiruirea unor persoane şi chiar instituţii.
Solicitanţii de locuinţe prin rechiziţionare erau funcţionari de stat, judecători, învăţători, activişti sindicali şi ai Partidului comunist.
La începutul lunii iunie 1946, Organizaţia locală a PCR a solicitat o parte din Palatul Korongyi ca sediu, comisia indicându-i să trateze închirierea direct cu proprietarul. Cereri de rechiziţii s-au depus şi pentru Biroul tehnic al Oficiului Local de Turism, Blocul Partidelor Democratice şi Secţia 2 Construcţii CFR.
Pretura plăşii Caransebeş, al cărei rol era din ce în ce mai mare în oraş, a solicitat în luna noiembrie 1946 să se rechiziţioneze o parte din imobilul lui Dimitrie Biju, din Strada Ardealului, nr. 74, pentru activistul Mihai Cazacu, muncitor CFR şi conducătorul Organizaţiei PCR din oraş. Acesta jucase un rol important în pregătirea alegerilor parlamentare din 1946 şi ocupa deja în imobilul amintit două camere, o bucătărie şi o magazie.
Ca şi în cazul de mai sus, s-au constatat abuzuri şi plângeri, care au fost aduse la cunoştinţa Comisiei interimare a oraşului. Primarul Traian Topliceanu s-a angajat, în 5 septembrie 1947, să revizuiască singur modul de repartizare a locuinţelor rechiziţionate şi să repare nedreptăţile.
La nivelul oraşului Caransebeş, Comisia a stabilit că pot fi rechiziţionate 184 de imobile, integral sau parţial. Într-un tabel întocmit în 8 octombrie 1947 de către Primărie, când postul de primar era vacant, printre proprietarii de imobile vizate se aflau avocaţi, medici, profesori, funcţionari, pensionari. Se hotărâse rechiziţionarea integrală a casei medicului Ioan Raţiu (vila din Teiuş) şi casa medicului Iacob Petri din oraş.
Niciunul dintre proprietarii incluşi în respectivul tabel nu fusese declarat criminal de război sau vinovat pentru dezastrul ţării, conform art. 7 din Legea 439/1945, însă cu toţii au fost constrânşi să-şi restrângă spaţiul de locuit în favoarea celor agreaţi de către autorităţile locale.
În locul Regimentului 96 Infanterie, în ultimele luni ale anului 1947 au fost aduse în oraş eşaloane ale Diviziei „Horia, Cloşca şi Crişan”, pentru ofiţerii şi subofiţerii acesteia solicitându-se rechiziţionarea a 184 de locuinţe situate în 123 de imobile. Ministerul de Interne s-a implicat în urgentarea rechiziţiilor începând din luna octombrie. Printre proprietarii de imobile rechiziţionate s-au aflat Ioan Ognanovici, profesorul Teodor Savescu, judecătorul Gheorghe Lăbonţiu, avocatul Isac Rădulescu, dr. Teodor Ţârbu, Iuliu Demeter, Gheorghe Neamţu ş.a.
La începutul anului 1948, multe locuinţe rechiziţionate, cu una sau două camere, au fost atribuite personalului de la Depoul CFR din oraş.
Proprietarii, constrânşi să-şi restrângă spaţiul de locuit, au încercat prin contestaţii să-şi recapete propriile locuinţe pentru membrii familiilor lor, însă toate au fost respinse. Era şi aceasta o formă de pedepsire a celor care, în noiembrie 1946, prin votul dat, îşi arătaseră ostilitatea faţă de Partidul comunist şi acoliţii acestuia.
Constantin BRĂTESCU
