Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean de Caraş-Severin, a organizat vineri, 27 septembrie, în Aula Musei Caransebesiensis, cea de a II-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Regimentelor Româneşti de Graniţă Bănăţeană, al cărei scop l-a constituit identificarea trecutului unitar al graniţei militare româneşti. Evenimentul a reunit istorici şi cercetători din Bucureşti, Sibiu, Năsăud, Timişoara şi Orlaţi (Sibiu), precum şi de pe Valea Bistrei şi Valea Timişului, cărora li s-au alăturat deputatul Dan Laurenţiu Tocuţ şi Ilie Iova, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Directorul Muzeului, Adrian Ardeţ, a spus că graniţa austriacă militară a fost un cordon ce a pornit din Croaţia şi s-a închis în Bucovina, cele trei regimente româneşti, printre care şi cel de la Caransebeş, având o importanţă deosebită în cultura şi tradiţia poporului român, iar reputatul istoric Costin Feneşan a menţionat că Conferinţa Regimentelor Româneşti de Graniţă este un proiect gândit la o scară mult mai amplă, care pe viitor va cuprinde comunicări despre regimentele din Croaţia, Serbia, Banat şi Transilvania, până la graniţa Bucovinei.

Comunicările în plen, susţinute de Costin Feneşan, Alexandru Bucur, Miodrag Milin, Laurenţiu Ovidiu Roşu, Liviu Groza, Pavel Panduru, Neluţu Rada, Ghiţă Rancu, Adrian Ardeţ, Bogdana Branca şi Ioan Cubin, s-au axat pe teme ca arhitectura caselor grănicereşti, harta Batalionului Bănăţean de Graniţă sau configurarea localităţilor din perioada Regimentului Nr. 13 Româno-Bănăţean. Tot cu prilejul acestei conferinţe, a fost lansată lucrarea „Sălaşele din Valea Bistrei”, volum semnat de Gheorghe Groza, de la Obreja, şi a fost vernisată expoziţia fotodocumentară „Graniţa Militară Bănăţeană în Arhivele Naţionale”, pusă la dispoziţia organizatorilor de către Ovidiu Roşu, directorul Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.

Sonia BERGER