În lucrarea sa de doctorat în psihologie, intitulată „Şahul şi dezvoltarea cognitivă”, profesorul belgian Johan Christiaen a comunicat rezultatele studiului efectuat cu ajutorul unui număr de 20 de elevi de clasa a cincea, a căror evoluţie a fost urmărită pe parcursul a doi ani. Testele la care au fost supuşi tinerii au fost elaborate împreună cu experţi în domeniu.

Scopul cercetării profesorului Christiaen a fost acela de a demonstra teoria conform căreia există o strânsă legătură între practicarea şahului şi dezvoltarea cognitivă sau maturizarea intelectuală, mergând pe ideea că, între 11 şi 15 ani, în procesele intelectuale ale copiilor survine o evoluţie importantă.

În acest stadiu, copiii încep să folosească ipoteza şi deducţia, obişnuindu-se cu o gândire logică din ce în ce mai complexă. Christiaen a vrut să testeze în lucrarea sa de doctorat în ce măsură un mediu în care şahul este parte componentă favorizează dezvoltarea cognitivă a elevului. Dacă şahul este un element variabil semnificativ, atunci orice diferenţe în plus în dezvoltarea elevilor unui grup care a evoluat într-un mediu cu şah, în raport cu alt grup asemănător, dar care nu a cunoscut şahul, pot fi atribuite prezenţei jocului de şah!

Profesorul belgian a lucrat cu 20 de băieţi selectaţi la întâmplare, dintr-un grup mai mare, de 40 de copii, şi care au fost învăţaţi să joace şah.

După orele obişnuite de clasă, elevii din primul grup au rămas în fiecare vineri după-amiază să se iniţieze şi perfecţioneze în şah. Timp de 50 de minute, cât a durat lecţia de şah, ei au fost iniţiaţi în acest joc, au luat parte la două concursuri şcolare, au trebuit să explice în final, de ce este importantă frumuseţea unor partide etc.

După doi ani, au fost testaţi atât elevii şahişti, cât şi cei 20 de şcolari din grupul de copii care nu învăţaseră să joace şah. Compararea rezultatelor acestor teste a dus la concluzii semnificative: copiii din primul grup au dat răspunsuri mult mai bune! Diferenţa s-a văzut nu numai în ceea ce priveşte cunoştinţele generale, dar şi în detaliile referitoare la aspectele specifice ale cursurilor urmate.

Dând dovadă de un spirit obiectiv, prof. Christiaen consideră că o parte din această diferenţă s-ar putea datora „Efectului Pigmalion”, cum a numit un cercetător de la Harvard rezultatele speciale date de copii, ca urmare a atenţiei speciale acordate de profesori. Dar restul diferenţei poate fi pus fără îndoială pe seama efectelor favorabile ale practicării şahului.

Cu alte cuvinte, nota revista americană „Chess Life”, „învăţatul şahului îi face pe copii mai deştepţi!”.

Plecând de la această teorie – dovedită şi prin numeroase exemple practice –, Asociaţia Judeţeană de Şah Caraş-Severin intenţionează să demareze, în curând, un proiect, în parteneriat cu Colegiile Naţionale „Traian Doda” şi „C.D. Loga”, dar şi cu alte instituţii caransebeşene de învăţământ interesate de această iniţiativă, privind popularizarea şahului în rândul elevilor din municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului.

Mihai BOLINTIŞ, 0734/886977

Ioan PĂDURARU, 0770/391220

Asociaţia Judeţeană de Şah Caraş-Severin