Organizaţia Salvaţi Copiii solicită majorarea alocaţiei de stat pentru copii, atenţionând asupra procentului ridicat al copiilor din România ce sunt expuşi la risc de sărăcie şi excluziune socială.

Alocaţia de stat pentru copii este un drept universal, consacrat prin Constituţie. Pentru ca acest drept constituţional să-şi atingă scopul – protecţia socială a copiilor şi a tinerilor –, Organizaţia Salvaţi Copiii susţine mărirea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii la suma de 200 de lei pe lună, modificare propusă printr-un proiect de lege înaintat Senatului României în 2014, se arată într-un comunicat sosit pe adresa redacţiei.

Această modificare a alocaţiei de stat trebuie să devină una dintre priorităţile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, argumentele în acest sens fiind atât de natură juridică, cât şi de natură socială.

1. Echitatea alocărilor financiare destinate copiilor, în raport cu alte domenii.

Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului (2014-2020), adoptată recent de către Guvernul României, conţine un set de 8 principii, printre ele numărându-se şi cel al echităţii alocărilor financiare destinate copiilor, precizându-se că „Alocările bugetare explicite pentru copii vor trebui să devină pentru autorităţi o prioritate care să contribuie la alocarea resurselor necesare pentru asigurarea protecţiei adecvate şi respectării efective a drepturilor.”

Organizaţia Salvaţi Copiii România consideră că alocaţia de stat, acordată în prezent copiilor care au împlinit 2 ani, reprezintă o sumă de bani (42 de lei, respectiv 84 de lei pentru copilul cu dizabilităţi) nesemnificativă pentru familie, neputând constitui un sprijin pentru părinţi, în asigurarea drepturilor fundamentale ale copilului lor: dreptul la supravieţuire şi dezvoltare, dreptul la condiţii decente de viaţă şi la alimentaţie corespunzătoare, dreptul la participare şcolară sau la petrecerea timpului liber.

2. Copiii din România sunt mai săraci decât adulţii.

În România sunt 3.742.418 copii, la o populaţie de 19.947.311, procentul copiilor expuşi la risc de sărăcie şi excluziune socială fiind de 48,5%, pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria, 51,5%, şi la mare distanţă de media europeană de 27,7% (conform Eurostat). Potrivit INS, în 2013, rata sărăciei relative în rândul copiilor a fost de 32,1%, semnificativ mai ridicată decât rata pentru populaţia adultă, 21,5% (18-64 ani) sau în vârstă – 15% (65 de ani şi peste). Astfel, rata deprivării materiale severe în rândul copiilor, comparativ cu populaţia adultă, era de 34,1%, la nivelul anului 2013 (INS).

3. Corelarea cu Indicatorul Social de Referinţă este formală.

De asemenea, semnalăm faptul că aşa-numita raportare la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) este doar un exerciţiu contabil şi are drept consecinţă menţinerea cuantumului la un nivel extrem de mic şi pe viitor, indiferent de ajustările indicatorului, tocmai pentru că valoarea însăşi a alocaţiei este nesemnificativă şi nicio ajustare nu produce o schimbare reală, modificările ISR nerespectând ritmul de scădere a puterii de cumpărare în România. Indicatorul Social de Referinţă are încă valoarea stabilită în 2008, la 500 de lei, prin OUG 126/2008 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul drepturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi al stabilirii măsurilor de aplicare a unor regulamente comunitare, cuantum nemodificat până în prezent. Pentru ca alocaţia de stat să capete o minimă însemnătate în viaţa copilului şi să reprezinte un sprijin pentru părinţi, este absolut necesară modificarea raportării la ISR.

4. Inechitatea raportării la ISR. La nivel european, alocaţia se corelează cu salariul minim pe economie.

Salariul minim pe economie reprezintă venitul minim pe care trebuie să-l primească un angajat, cu rol esenţial în crearea coeziunii sociale şi în stimularea redistribuirii echitabile a bunurilor într-o societate. Raportarea alocaţiei la salariul minim pe economie oferă o evaluare mai corectă a disponibilităţii şi interesului unui guvern de a sprijini familiile în creşterea copiilor. În definitiv, aceeaşi raţiune, coeziunea socială, trebuie să stea şi la baza calculului pentru alocaţia de stat pentru copii.

Alocaţia acordată în România are cea mai scăzută valoare raportată la salariul minim pe economie, de doar 4%, faţă de 8% în Bulgaria sau 18% în Ungaria.

5. Cuantumul actual al alocaţiei de stat pentru copii nu reflectă respectarea principiului interesului superior al copilului, consacrat prin Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, Constituţia României şi Legea 272/2004 privind promovarea şi protecţia drepturilor copilului.

În sistemele legislative moderne, prioritizarea aspectelor ce vizează protecţia drepturilor copilului nu este considerată o ameninţare la adresa drepturilor adulţilor sau a politicilor adresate acestora din urmă. De aceea, nu există echivoc în a acorda copiilor o atenţie specială pentru respectarea şi promovarea drepturilor lor, iar alocaţia de stat este expresia modului în care autorităţile interpretează şi respectă principiul interesului superior al copilului.

Art. 2, alineat 4, din Legea 272/2004 enunţă astfel acest principiu fundamental: „Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti”.

Prefigurând principiul respectării cu prioritate a interesului superior al copilului, dispoziţia constituţională potrivit căreia „Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor” reprezintă soluţia constituţională de confirmare a poziţiei speciale pe care o ocupă drepturile copilului în ansamblul societăţii româneşti. Această normă nu este doar un principiu general, ci şi o obligaţie intrinsecă a Statului Român.

De altfel, Comentariul General Nr. 14 (2013) asupra dreptului copilului de a-i fi luate în considerare interesele ca principiu fundamental, redactat şi transmis statelor semnatare ale Convenţiei ONU de către Comitetul pentru Drepturile Copilului, cuprinde regula că „Adoptarea oricărei legi sau oricărui regulament de către organele legislative trebuie să fie guvernată de interesul superior al copilului”, se mai arată în respectivul comunicat de presă.

Mădălina DOMAN