La noi, luna martie are denumirea populară Mărțișor. În luna martie (Mart) începe primăvara, vremea se încălzește treptat. Este o lună capricioasă, iar legendele spun că Mart a luat câte o zi de la fiecare lună pentru a-și depăși toți frații. Se spune că Mart l-a poftit în ospeție pe fratele său mai mic, Prier (aprilie). Acesta, sfătuit de Florar (mai), și-a luat cu sine atât căruța, cât și sania și luntrea, știindu-l pe Mart pus pe șotii. Astfel, Prier a putut călători, în ciuda vremii schimbătoare. Mart a jurat să se răzbune, trimițând bruma care să vestejească podoabele cu care se fălește Florar.
Sărbători importante: 1 martie – Vinerea Sântoaderului, Dochia, Mărțișorul, Intrarea în Zilele Babei; 9 martie – Mucenicii, Moartea Dochiei, ieșirea din Zilele Babei, Sâmbra Plugului, Anul Nou Agrar; 10 martie – Intrarea în Zilele Moșilor, Caii lui Sântoader; 17 martie – Alexii, Ziua Șarpelui, Ziua Peștelui; 25 martie – Blagoveștenia (Buna Vestire), Ziua Cucului.
Zilele Babei Dochia (1-9 martie). Nu întâmplător, Babele sunt în număr de 9, o cifră cu semnificații magice, des întâlnită în vechiul calendar lunar carpatin. Sărbătoarea Dochiei deschide în spiritualitatea populară șirul unor bogate manifestări ce sunt departajate de câte 9 zile (Mucenicii, Alexiile, Blagoveștenia). Cea mai strașnică și mai capricioasă dintre Babe este Baba Dochia, care stă la cumpăna dintre iarnă și vară, dintre anul vechi și anul nou. Vremea capricioasă din această perioadă este pusă pe seama caracterului Babei Dochia, iar dacă se încălzește treptat se spune că „Baba Dochia își leapădă cojoacele”. Fiecare cojoc este luat de celelalte babe numite după zilele săptămânii: Lunica, Martica, Marculina, Joița, Virița, Sitița și Domnica. Primele trei zile ale lui martie se mai numesc „baba de primăvară” (1 martie), „baba de vară” (2 martie) și „baba de toamnă” (3 martie) și se spune că așa cum vor fi aceste zile vor fi și cele trei anotimpuri. Ultima zi a Babelor, 9 martie, se suprapune peste o mare sărbătoare creștină: Cei 40 de mucenici de la Sevastia. Pe 9 martie își sebează ziua numelui persoanele care nu au patroni printre sfinții din calendar.
Ghioceii, primii vestitori ai primăverii, răsar devreme de sub stratul de zăpadă pentru a întâmpina noul anotimp. Albul lor curat semnifică puritate, dar și primul semn, timid, al vieții care renaște sub razele calde ale soarelui. Adesea, la începutul lui martie, buchetul de ghiocei însoțește mărțișorul. El reprezintă o tradiție românească ce datează din cele mai vechi timpuri. Firele – de lână, de ață de mătase –, alb și roșu, sunt împletite împreună. Simbolistica mărțișorului cunoaște diferite interpretări, cea mai răspândită fiind bazată pe faptul că în folclorul nostru, anotimpurile sunt simbolizate cromatic: primăvara este roșie, vara este verde, toamna este neagră, iar iarna este reprezentată prin culoarea albă. A schimba mărțișoare este un gest de dragoste, prietenie, respect și apreciere.
Ștefan ISAC
