Satul Bucova este situat la graniţa dintre judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, mai precis, între localităţile Caransebeş şi Haţeg. Varietatea şi bogăţia formelor de relief din judeţul Caraş-Severin, din care face parte şi Bucova, fac din regiunea în care se află un punct de atracţie deosebit din perspectivă turistică. Satul este amplasat pe valea râului Bistra, la o altitudine de aproximativ 650 de metri, aproape de Munţii Retezat, de Sarmizegetusa Ulpia Traiana şi de Castelul Huniazilor, fiind o destinaţie ideală pentru turiştii care se aventurează pe aceste meleaguri.
În secolul al XVI-lea a existat aici un sat cu numele Remetea, ai cărui locuitori însă, de groaza turcilor şi a hoţilor, au părăsit acest loc expus la prădăciuni şi s-au aşezat lângă Timişoara, formând satul numit şi azi Remetea. Pentru îngrijirea locului rămas pustiu, proprietarii au pus un gornic cu numele Mihai, de la care se trage familia Gorniconi. Cu timpul, au mai venit şi alte familii din satele apropiate, ca Albuleştii din Grădişte (azi Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara), Mestecănenii din Mesteacăn (comuna Răchitova, judeţul Hunedoara) şi cinci familii chiar din Bulgaria. De la acestea se trag familiile Ioneşti, Vasiloni, Mihăiloni, Giorgioni şi Bugariu. Urmaşii acestora au alcătuit satul actual – Bucova –, numit aşa după o vale care purta acel nume.
Prima ştire despre existenţa unei organizări bisericeşti propriu-zise ne parvine însă abia de la finele secolului al XIV-lea. În hotarul satului dispărut Remetea (Rimetea) – termen derivat, pe filieră slavă, din latinescul „eremita” sau din grecescul „έρημίτης”, având înţelesul de „singuratic” –, veche vatră a localităţii Bucova, era consemnat, în acelaşi document din anul 1390, toponimul maghiar „Kethremethehege”, în traducere „Dealul celor doi pustnici” (azi Dealul Floruşu). Din păcate, astăzi nu se cunoaşte nici locaţia exactă, nici durata existenţei acelei sihăstrii. Se bănuieşte doar că politica antimonahală promovată de Reforma protestantă a provocat, cândva în cursul secolului al XVII-lea, dispariţia sa.
Aflat într-un peisaj mirific, schitul „Sf. Dionisie Exiguul” – Bucova este primul aşezământ monahal din Patriarhia Română care poartă acest hram şi a fost ctitorit cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului.
Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, cel Smerit, s-a născut în Scythia Minor între anii 460 şi 470 şi a murit în Italia, la Vivarium, pe la 545-550. S-a format în şcolile şi mânăstirile din Dobrogea, a intrat de tânăr în mânăstire şi a ajuns în Orient pentru a cunoaşte mediul monahal din aceste părţi. El a atras atenţia multor cercetători, care l-au numit „erudit daco-roman“ sau „Dionisie Romanul“, o podoabă a Bisericii noastre strămoşeşti, totodată fiind considerat şi părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc. A fost canonizat în data de 27 octombrie 2008, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, şi este prăznuit în data de 1 septembrie în calendarul ortodox.
Aşezămăntul închinat sfântului a fost înfiinţat la data de 1 octombrie 2009, fiind ctitoria familiei Ghiorghioni în memoria şi veşnica pomenire a fiului lor, Dionisie Claudiu Ghiorghioni, trecut prematur la Domnul.
La prăznuirea primului hram al schitului, Preasfinţitul Părinte Lucian a târnosit, la data de 1 septembrie 2010, biserica cu hramul „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul”, iar în data de 3 septembrie 2011 a sfinţit pictura ce împodobeşte biserica schitului. Pictura, sfinţită cu acest prilej, a fost realizată de către Marian Nan, din Călăraşi. În data de 1 septembrie 2012, chiriarhul locului a binecuvântat şi sfinţit altarul de vară, situat în incinta schitului.
Schitul „Sfântul Dionisie Exiguul” – Bucova este păstorit de părintele egumen Calinic Stângă şi cuprinde biserica, construită în stil moldovenesc, un corp de chilii şi un altar de vară. Schitul este de călugări, iar obştea este în formare.
Schitul de la Bucova este al nouăsprezecelea aşezământ monahal din Episcopia Caransebeşului şi împleteşte frumos cununa vieţii monahale duhovniceşti din această eparhie.
Accesul rutier se realizează pe DN 68 Caransebeş – Haţeg, până la Bucova, şi apoi încă 7 kilometri, spre miazăzi, pe un drum forestier. Satul Bucova este situat pe DN 68, între Haţeg, 29 km, şi Caransebeş – 40 km distanţă.
Pr. Romulus FRÎNCU
