În cadrul unei conferinţe de presă susţinute în luna noiembrie a anului trecut, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, Adrian Ardeţ, a făcut cunoscut faptul că instituţia de cultură din municipiu se află în posesia unei piese de o importanţă deosebită – un dinte de mamut, animal dispărut în urmă cu 10.000 de ani. Deşi întrebat unde a fost făcută descoperirea, Adrian Ardeţ nu a comunicat locul exact, în ideea de a proteja aria respectivă, având în vedere valoarea ei excepţională, spunând doar că dintele de mamut a fost semnalat de un speolog reprezentanţilor unei primării de comună din apropierea municipiului. „Erau semnale că în zonă ar exista unele aşezări din vremea Paleoliticului. E pentru prima dată când este semnalată existenţa mamuţilor în zona Caransebeşului. Speologul, care face parte dintr-o asociaţie profesionistă din Timişoara, a dus acest dinte primarului, care, la rândul lui, ne-a semnalat nouă descoperirea acestui important element. Mamuţii reprezintă, în zonele în care au fost descoperiţi, atracţii turistice deosebite. Există Parcul mamuţilor în judeţul Hunedoara, apoi în Serbia, unde sunt amenajate expoziţii cu asemenea descoperiri. Mamuţii sunt printre ultimele mari mamifere care au intrat în contact cu omul, reprezentările lor fiind regăsite în scene pictate în peşteri de omul din Paleolitic. Ei au dispărut în urmă cu 10.000 de ani, dar, la ora actuală, existenţa lor continuă prin elefanţi. Mamuţii provin din Africa, însă, datorită ultimei Glaciaţiuni, a încălzirii climei, au migrat spre nord, spre locuri de păşunat, şi au ajuns până în Siberia. Iată că şi noi avem de-a face cu ei, şi probabil nu este numai un simplu dinte de mamut, urmează să demarăm o serie de cercetări, astfel încât, poate, vom avea şi noi un Parc naţional al mamuţilor în zona Caransebeşului. Am luat legătura cu Muzeul de Arheologie din Bucureşti, noi neavând specialişti antropologi, şi vom demara, în viitor, o cercetare, deoarece bănuim că există mai mulţi mamuţi în această zonă”, a adăugat Adrian Ardeţ.
Iată însă că, la începutul lunii trecute, în cadrul Taberei speologice din zona carstică Peştere – Maciova – Căvăran, aflată la cea de a patra ediţie şi care s-a desfăşurat în zonă timp de zece zile, l-am întâlnit şi pe Tiberiu Trif, de la Asociaţia Speologică „Prusik” din Timişoara, nimeni altul decât cel care a descoperit dintele aflat acum în custodia muzeului caransebeşean.
„Împreună cu nişte colegi de la Asociaţia Speologică «Prusik» am fost în vara anului trecut în zona localităţii Peştere, sat ce aparţine de comuna Constantin Daicoviciu, ei mi-au arătat o cavitate, Peştera Dâmbul Steniului, eu le-am arătat lor alta, după care eu am revenit în zonă şi am văzut o dolină, o groapă ca o pâlnie. Am fost curios să văd unde duce acea cavitate şi, explorând cu nişte beţe, am reuşit să găsesc gaura de intrare într-o peşteră. Am aruncat o piatră, am auzit că se duce mult înăuntru, după care, timp de patru week-end-uri în care am stat acolo cu cortul, mi-am adus şi maşină de spart piatra, ca să pot să pătrund, am explorat interiorul. Dintele de mamut l-am descoperit pe una din galerii, într-o cavitate mare, peştera având o lungime de aproximativ 90 de metri. Fiind o peşteră «grea», trebuie să fii speolog, se pătrunde în ea doar cu echipament specializat, nu poate să intre oricine acolo. Locul descoperirii e foarte greu accesibil, iar dintele de mamut e adus de undeva de sus, a căzut de la suprafaţă. Când l-am descoperit, dintele era puţin îngropat în argilă. L-am mişcat, crezând că este un calcit. Când l-am luat în mână, mi-am dat seama ce este, fiindcă am mai văzut pe internet dinţi de mamut. Avea vinişoare albăstrui şi roz, de parcă numai ce căzuse. M-am bucurat când l-am descoperit şi m-am despărţit cu greu de el, aşa cum te desparţi de un prieten”, a spus Tiberiu Trif, care a botezat locul Peştera Mamutului, cu acest nume figurând pe hărţile întocmite de speologi.
Timişoreanul a spus că a luat imediat legătura cu administraţia locală a comunei Constantin Daicoviciu şi, prin intermediul primarului Daniel Boambeş, dintele a ajuns la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş.
Tiberiu Trif ne-a mai spus că, tot în explorările pe care le-a făcut în zonă, a descoperit, într-o altă peşteră, o brăţară din Epoca Bronzului, datând de acum 2.500-3.000 de ani. „Ca şi în cazul dintelui de mamut, brăţara a ajuns în peşteră din exterior, cărată de apă printr-o crăpătură, se văd semne pe ea în acest sens. Şi această piesă a urmat acelaşi traseu, aflându-se acum la muzeul din Caransebeş”, a adăugat speologul.
Adrian CRÂNGANU