Puţini sunt cei care nu au auzit de Peter Pan, personajul cărţii lui James Matthew Barrie, ecranizată în filme precum „Hook”. Povestea lui Peter Pan este cea a unui copil ce nu vroia să ajungă adult, care locuia pe o insulă ce nu există şi se lupta împotriva Căpitanului Hook. Dacă eroul cărţii autorului scoţian şi-a propus singur să rămână copil, Peter Pan din Banat a rămas pentru posteritate un copil-soldat, care a murit la 21 de ani, departe de ţara sa şi de toţi cei dragi. Povestea lui Peter Pan din Banat a fost imaginată de jurnalistul italian Ferdinando Celi, care a preluat informaţia dintr-un articol de ziar italian şi a transformat-o într-o carte de succes. Soldatul Peter Pan este unul dintre cei peste 22.900 de soldaţi care şi-au găsit sfârşitul în luptele dintre italieni şi Armata austro-ungară, în anii 1917-1918, pe Muntele Grappa, din nordul Italiei. Povestea lui constituie deja sinopsisul unui film care ar putea fi jucat de actori italieni şi români.
Monumentul de pe munte
Pe Vârful Grappa, la 1.776 m înălţime, se află un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial. Este considerat un munte sacru pentru câteva popoare din Europa, pentru că aici sunt adunate rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor de diferite naţionalităţi, atât din Armata austro-ungară, cât şi italieni, inamici pe câmpul de luptă. Monumentul este structurat astfel încât fiecare erou italian, cunoscut sau necunoscut, este înmormântat spre sud, iar soldaţii austro-ungari spre celelalte direcţii din care proveneau. Edificat în 1935, după proiectul arhitectului Giovanni Greppi şi al sculptorului Giannino Castiglioni, monumentul structurat sub formă tronconică este construit pe cinci niveluri concentrice. Numele eroilor cunoscuţi sunt trecute în ordine alfabetică, cu gradul militar. În vârful monumentului se află o capelă dedicată Madonninei din Grappa (Santuario della Madonnina del Grappa).
Piatra tombală 107
Doar 925 au nume cunoscut din cei aproape 11.000 de soldaţi austro-ungari, ale căror rămăşiţe au fost aduse din micile cimitire unde au fost îngropaţi pentru a elibera câmpul de luptă. Pe unul dintre aceste morminte ale mausoleului se află, înscris cu bronz în piatră, numele Peter Pan. Iar la această Piatră tombală 107 sunt puse din când în când flori, pietricele sau scoici, dar nimeni nu reuşeşte să afle cine este vizitatorul care le aşază la mormântul lui Peter Pan. Subiectul a devenit interesant, s-au făcut câteva analogii cu eroul romanului lui James Matthew Barrie şi a apărut un articol de ziar care a deschis interesul şi imaginaţia jurnalistului italian Ferdinando Celi, din Pove del Grappa, din Provincia Vicenza. În urmă cu câţiva ani, el a început căutările despre soldatul cu nume de poveste şi a descoperit în dosarele Crucii Negre din Austria (instituţie care se ocupă de îngrijirea cimitirelor militare) câteva date interesante: Peter Pan s-a născut în 21 august 1897, la Ruszka-bánya, Krassó-Szörény, Ungaria, a făcut parte din Regimentul 30 Infanterie Honved, Compania a 7-a, şi a murit pe 19 septembrie 1918, la Col Caprile, 1.331 m înălţime.
Ferdinando Celi a identificat deja câteva coincidenţe între cele două personaje omonime (locul de naştere într-o ţară cu hotare care nu mai există, ca şi insula lui Peter Pan din poveste; scriitorul scoţian a creat personajul său celebru în acelaşi an, 1897, în care s-a născut Peter Pan din Banat etc.) şi s-a hotărât să caute şi alte date suplimentare. După îndelungi căutări, cu sprijinul Consulatului Onorific Maghiar din Veneţia şi ulterior cu cel al Prefecturii judeţului Timiş, jurnalistul italian a descoperit că micul orăşel din Austro-Ungaria de atunci este localitatea Rusca Montană din judeţul Caraş-Severin. Administraţia locală din comuna cărăşeană i-a confirmat acest fapt, iar Ferdinando Celi, care cunoştea deja România chiar imediat după Revoluţia din 1989, nu a ezitat să facă o excursie până la Rusca Montană. Aşa s-a născut o relaţie de prietenie româno-italiană şi s-au scris mai multe cărţi. În Rusca Montană au fost inaugurate Piaţa Monte Grappa şi strada Peter Pan, care duce la casa părintească a eroului. De asemenea, s-a creat un mic muzeu, „Museo del Monte Grappa”, prin colaborarea între comunitatea locală şi artişti italieni (Tristano Casarotto, Gianni Gnesotto zis „Geso” şi Francesco Todesco), care au donat câteva opere create de ei, în semn de pace şi frăţietate. Apoi, primarul din Rusca Montană a vizitat Vârful Monte Grappa şi cimitirul unde zace Peter Pan, a pus acolo flori de câmp, s-a rugat şi a plâns pentru cel născut cândva pe meleagurile cărăşene şi care a murit în nordul Italiei, la doar 21 de ani.
În documente apare că Peter Pan este fiul Mariei Pan, necăsătorită, pe care l-a născut la 18 ani. Pan este un nume foarte cunoscut în Regiunea italiană Veneto, ceea ce a aprins şi mai mult imaginaţia autorului cum că Maria ar fi putut fi o emigrantă din Veneto, la sfârşitul anilor 1800, când mulţi italieni au emigrat, mai ales în România.
O carte despre un soldat
Ferdinando Celi a mai descoperit că soldatul Peter Pan a lăsat acasă pe mama sa şi o surioară. Despre el nu se mai ştie nimic, dar, studiind arhivele acelor vremuri şi folosindu-şi imaginaţia, autorul a creat o biografie credibilă şi o poveste ce pare adevărată. „Am încercat să-mi imaginez cum era Rusca Montană când trăiau Peter Pan cu familia sa. Mama, Maria, care lucra în cariera de marmură, cu mâinile distruse de muncă, şi cu dorinţa de a avea o familie. Apoi Peter, fiul cel mic şi singuratic, ce va deveni, împotriva propriei dorinţe, soldat maghiar, chiar dacă era român. Acel fiu al său ce va muri pe Monte Grappa, pentru un război care nu era al său. Peter, pornind la război, ia cu el doar trei lucruri: o floare, o scoică şi o bucată de marmură albă. Floarea dăruită de iubita lui, Liliana, cea cu care spera ca, după război, să rămână până la sfârşitul vieţii sale. Scoica, un cadou din partea lui Ovidiu (marinarul vagabond cu care s-a întâlnit Peter), care îi va aduce cântecul mării şi imaginea prietenului său şi a oraşului în care acesta asculta marea şi trăia. Este vorba despre Veneţia, oraşul cupolelor de aur, descris de multe ori de Ovidiu, şi de a-l vedea, poate, cu Liliana. Bucăţica de marmură de la cariera unde lucra deja de la 14 ani, dăruită de tatăl său, în amintirea patriei sale. Aceste comori îl vor însoţi peste tot şi-i vor face curioşi pe cei cu care se va întâlni”, spune autorul în prezentarea cărţii sale. O parte din carte este un document istoric, rezultatul unei căutări intense, atente şi obiective, iar cealaltă, o poveste de dragoste între Peter şi Liliana. Această carte vorbeşte despre iubire, vise şi dorinţa de pace. La fel ca şi eroul lui J.M. Barrie, care va rămâne veşnic copil, şi soldatul Peter Pan va rămâne veşnic tânăr, însă într-un mod diferit, pentru că destinul i-a fost frânt la 21 de ani.
Un film despre dragoste şi război
Povestea lui Peter Pan ar putea constitui un film de succes, despre viaţă, iubire, mister, dor, război, istorie şi moarte, deci o reţetă de succes. Pelicula ar putea fi filmată în locurile natale ale eroului de la Rusca Montană şi în Italia, pe Monte Grappa şi la Veneţia. Ferdinando Celi a scris şi sinopsisul pentru film după cartea „Soldatul Peter Pan”. Autorul, împreună cu scenograful Bruno Battocchio, a făcut o vizită în România, poposind la Lugoj şi Rusca Montană, pentru a studia locurile unde s-ar putea desfăşura o partea a acţiunii filmului alb-negru şi color, cu actori italieni şi români. Rolul principal feminin, al mamei lui Peter, Maria Pan, ar putea fi jucat de actriţa italiancă de origine română Ramona Bădescu.
Acest lungmetraj are prevăzute componente diferite – italiană, română, maghiară şi austriacă –, pentru a cuprinde într-o mare măsură specificitatea timpurilor pe care le va reda într-o viziune artistică. Partea română va reprezenta cam trei sferturi din film, urmând să se filmeze în diferite zone ale Banatului, iar componenta maghiară va fi redată şi prin intermediul muzicii de fond. Filmul ar putea fi vorbit în patru limbi – italiană, română, maghiară şi germană –, funcţie de personaje şi locul de desfăşurare a acţiunii. „O mică istorie a unui soldat necunoscut din Primul Război Mondial, prin care se încearcă un mesaj de pace şi fraternitate între diferite popoare”, cam asta îşi doreşte tânărul regizor italian Natalino Meneghin pentru filmul ce s-ar putea face după cartea „Soldatul Peter Pan”.
Liliana SCRIPCĂ
(Sursa: BANATERRA)
