Serafin Mărgan s-a născut la 12 noiembrie 1919, în comuna Marga, într-o familie de țărani, cu vechi tradiții în intelectualitatea locală. După absolvirea școlii primare în satul natal, urmează cursurile gimnaziale la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și cele medii la Școala Normală „Ioan Popasu” din Caransebeș, obținând diploma de învățător în iunie 1941. În același an se angajează ca funcționar la Uzinele Ferdinand (azi Oțelu Roșu), de unde este încorporat și trimis la Școala de Ofițeri de Rezervă din București.
După terminarea școlii, își continuă activitatea militară ca elev-plutonier și sublocotenent la Batalionul 10/16 Vânători de Munte din Răsărit și Apus. Pentru fapte de arme a fost decorat cu ordinul Coroana României cu Spade, Panglică de Virtute Militară și Frunze de Stejar, în grad de Cavaler (1945), și Ordinul Steaua Republicii (1969). După terminarea războiului, revine la Ferdinand.
Între anii 1947-1951 urmează cursurile Academiei Comerciale din București, devenită pe parcurs Facultatea de Științe Economice și Planificare, obținând titlul de Diplomat în științe economice.
În uzină a deținut funcții de execuție și conducere cu caracter economic: salarizare, normare, organizarea muncii și financiar, până la pensionare.
Între anii 1950-1965, prin cumul, a fost profesor la Școala Profesională din Oțelu Roșu. Împreună cu ing. Traian Suciu, la recomandarea Ministerului Metalurgiei, redactează un manual de „Organizarea și planificarea producției în siderurgie” pentru școlile profesionale.
Cu ocazia aniversării a „175 de ani de prelucrare a fierului pe meleagurile Văii Bistrei”, împreună cu prof. Dan Popescu și prof. Silvia Mărgan a redactat „Studiu Monografic – Uzina Oțelu Roșu” (Tipografia Reșița, 1971). Studiul a fost reeditat cu ocazia bicentenarului uzinei (1796-1996), reluând cu date și interpretări noi monografia apărută cu un sfert de veac înainte, publicând o nouă lucrare de referință în domeniu: „Două secole de metalurgie pe Valea Bistrei” (Editura Timpul, Reșița, 1996).
După pensionare, a fost membru al Corului parohiei ortodoxe Ferdinand din Oțelu Roșu, membru în Biroul Județean al Veteranilor de Război Caraș-Severin și președinte al veteranilor de război, Filiala Valea Bistrei. S-a interesat permanent de situația uzinei, și-a vizitat camarazii de arme din zonă dar, mai ales, și-a crescut copiii și nepoții în spiritul dragostei de neam și de țară.
Trece la cele veșnice la 1 iulie 2014, la Oțelu Roșu.
Romulus FRÎNCU