Un loc ce a adunat în sânul său pentru eternitate mari personalităţi este cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeş.
Episcopul Ioan Popasu (1808, Braşov-1889) este una din marile personalităţi înmormântate în acest loc.
Începând cu anul 1864, a fost reînfiinţată Episcopia Caransebeşului, Ioan Popasu, Protopop de Braşov, fiind ales Episcop al Caransebeşului. Ajuns în această funcţie, a reuşit să mute Institutul Teologic de la Vârşeţ, a pus bazele Institutului Pedagogic, a înfiinţat o tipografie. Pentru prima dată, ziarul Episcopiei Caransebeşului – Foaia Diecezană – a văzut lumina tiparului. Seminarul Teologic din localitatea Caransebeş îi poartă cu mare cinste numele astăzi.
După moartea sa, în 1889, a fost hirotonit ca Episcop al Caransebeşului Nicolae Popeea (1826, Satulung, Braşov-1908). Episcopul Nicolae Popeea a ajutat Biserica Ortodoxă Română din Transilvania să se ridice. A fost fondatorul Asociaţiunii Transilvănene (ASTRA). În 1894 a fost ales membru ordinar al Academiei Române. La 26 iunie 1908 a trecut în veşnicie şi a fost înmormântat în cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul.
Filaret Musta (1839, Văliug-1930) a fost profesor şi director al Institutului Teologic din Caransebeş (1870-1888). În anul 1871 a fost hirotonit diacon, după un an presbiter, iar începând cu anul 1875 a intrat în monahism, primind numele de Filaret, prenumele său fiind Filip. După intrarea în monahism a devenit protosincel, iar în 1902, arhimandrit. A fost un mare om de ştiinţă. Facultatea de Teologie din Cernăuţi i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
Printre marile personalităţi înmormântate în cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeş se află şi Traian Doda (1822-1895). Originar din comuna Prilipeţ, a urmat cursurile elementare la Bozovici şi Mehadia, fiind repartizat la Şcoala Regimentară din Caransebeş, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile Academiei Militare Wienerneustadt, pînă în anul 1842, când a fost repartizat la Regimentul de Graniţă Caransebeş, cu gradul de sublocotenent. A fost numit pe urmă căpitan în 1848, maior în 1857, locotenent-colonel în 1860 şi general de brigadă în 1870. Traian Doda a respectat drepturile naţionale, politice şi economice ale românilor toată viaţa.
Generalul Teodor Seracin (1836-1901) s-a născut la Caransebeş, fiind fiul sublocotenentului Ion Seracin şi al Mariei. A ocupat diverse funcţii militare, atât în regimente, cât şi la Viena, în Ministerul de Război. A iubit învăţământul românesc şi a donat din colecţia sa cinegetică multe exemplare Institutului Pedagogic din Caransebeş.
Generalul Mihail Trapşa (1838, Lăpuşnicel-1896) odihneşte şi el în cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeş.
Eugenia Ştefănigă (1948, Caransebeş-1986), doctor în chimie, se odihneşte alături de alte mari personalităţi în cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul. A participat la nenumărate simpozioane, atât în ţară, cât şi în străinătate, fiind foarte apreciată în Anglia, Israel, Ungaria, America etc.
Constantin Diaconovici-Loga (1770, Caransebeş-1850), absolvent al Facultăţii de Drept la Budapesta, profesor de gramatică şi stilistică la Preparandia din Arad, director al Şcolilor Naţionale din Regimentul de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş, a fost preocupat de însuşirea corectă a scrierii şi vorbirii în limba română.
Învăţătorul Iuliu Vuia (1865, Felnac, Timiş-1933) şi-a dedicat viaţa activităţii de cercetare, publicistică şi a fost semnatar de manuale şcolare. A colaborat cu numeroase ziare şi reviste. A publicat lucrări precum Contribuţii la istoria culturii naţionale, Districtus Walachorum.
Nicolae Cornean s-a născut la Zăgujeni. Între anii 1923-1926 a urmat cursurile Institutului Teologic Diecezan din Caransebeş, apoi Facultatea de Drept din Bucureşti. A fost Consilier Cultural al Episcopiei Caransebeşului şi redactor-şef al Foii Diecezane. A publicat cartea Monografia Eparhiei Caransebeşului. S-a stins din viaţă în iulie 1984.
Alte mari personalităţi ce se odihnesc în cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeş sunt: profesorul de limba română Matei Armaş (1897, Petnic-1972), poetul Ioan Constantinescu, cu pseudonimul Lucian Costin (1897, Lisaura, în apropiere de Suceava-1951), profesorul şi publicistul Patriciu Drăgălina (1849, Borlova-1917), profesorul Ioan Ionaşiu (1836, Sinteşti-1899), profesorul, scriitorul şi culegătorul de folclor Nichifor Mihuţa (1927, Zerveşti-1982), medicul şi scriitorul Leo Mureşan (1846, Sângeorz, lângă Năsăud-1894), profesorul şi avocatul Ioan Nemoianu (1847, Agadici-1906), prof. dr. şi scriitor Iosif Olariu (1859, Măidan-1920), profesorul Gheorghe Petrescu (1852, Scăiuş-1923), profesorul, scriitorul şi protopresbiterul Ştefan Pop (1866, Dălineşti, Timiş-1947), medicul Constantin Popasu (1855, Braşov-1933), profesorul de muzică şi compozitorul Antoniu Sequens (1865, Chotebor în Boemia-1938), profesorul, directorul şi scriitorul Ştefan Velovan (1852, Rusca Montană-1932), învăţătoarea Elena Biju (1868, Caransebeş-1943), învăţătorul şi scriitorul Pavel Jumanca (1886, Caransebeş-1975), învăţătorul Gheorghe Neamţu (1882, Porumbacu, Sibiu-1962), directorul şi protopopul Nicolae Andreevici (1827, Caransebeş-1886), preotul Liviu Corneanu (1892, Apadia-1932), profesorul şi protopopul Andrei Ghidiu (1849, Deta-1937), colonelul şi directorul Tipografiei şi Librăriei Diecezane Petru Babeu (1870, Caransebeş-1927), căpitanul şi profesorul Şcolii Militare din Caransebeş Gheorghe Băcilă (1848, Dalboşeţ-1901), profesorul şi inginerul Demetru Miculescu (1802, Armeniş-1886), căpitanul Ilie Pepa (1925, Domaşnea-1886), profesorul şi căpitanul Iosif Seracin (1824, Caransebeş-1887), căpitanul Iancu Temeş (1830, Bolvaşniţa-1897), maiorul Gheorghe Trica (1848, Cârpa, astăzi Valea Timişului-1921), muzicianul Achim Alionte (1874, Caransebeş-1912), redactorul şi scriitorul Ioan Bartolomeu (1835, Sinion-Făgăraş-1906), muzicianul Gheorghe Bona (1878, Caransebeş-1941), absolvent al Facultăţii de drept şi mare politician Constantin Burdea (1861, Caransebeş-1924), cântăreaţa Sidonia Burdea (1884, Caransebeş-1955), scriitorul Cornel Corneanu (1884, Apadia-1960), Ilie Curescu (1838, Domaşnea-1904), militar, ofiţer, fondator al Reuniunii Române de Cântări şi Muzică din Caransebeş, Elena de Iacobici numită în Caransebeş „singurul bărbat din oraş la acea vreme“, luptătoare împotriva nedreptăţilor petrecute în Comunitatea de Avere din Caransebeş, teologul Ştefan Jianu (1887, Alibunar, Serbia-1918), avocatul George Labonţiu (1878, Caransebeş-1960), doctor în drept, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Antoniu Marchescu (1899, Feneş-1978), publicistul Aurel Moacă (1874, Caransebeş-1957), Cumbria Murgu (Pungilă), soţie de militar (1789, Bănia-1870), avocatul Ştefan Petroviciu (1859, Jabăr, Timiş-1922), avocatul Isac Rădulescu (1896, Cruşovăţ-1978), avocatul Dimitrie Sgaverdia (1887, Caransebeş-1958), pictorul Trifon Achimescu, pictorul Gheorghe Baba (1863, Caransebeş-1960), pictorul Ioan Băleanu (1886, Văliug-1948), pictorul Bartolomeu Delliomini (1864, Luncani-1930), primarul George Băiaşu (1814, Caransebeş-1904), contabilul Constantin Călţun (1885, Caransebeş-1961), prof. Romulus Ciric (1910, Var-1994), avocatul Nicolae Ştefănigă (1910, Glimboca-1994), prof. dr. Dimitrie Cicolea (1874, Şipet, Timiş-1963), care s-a remarcat şi ca scriitor.
Aceşti mari oameni şi-au scris eternitatea prin faptele lor, găsindu-şi odihna în cimitirul Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeş.
Bibliografie:
Liviu Groza, Oameni care au fost, Ediţia a II-a, Tipografia S.C. Drago Print, Lugoj, 1955.
Pr. Ion TURNEA
