Colegiul Național „Traian Doda” din Caransebeș a fost și a rămas o instituție reprezentativă pentru învățământul bănățean. Aici s-au pregătit și se formează elevi ale căror rezultate fac cinste profesorilor, părinților, dar şi orașului.
Marți, 16 octombrie, Societatea de Lectură „Nicolae Iorga” a Colegiului a sărbătorit 100 de ani de la înființare. Festivitatea dedicată evenimentului s-a bucurat de prezența primarului urbei, Felix Borcean, a prof. I. Răzvan, fost director al școlii, a istoricului Constantin Brătescu, a directorului Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”, Mircea Moscovici, şi a părintelui prof. Pătruţ Bănăduc.
La manifestarea culturală a participat un număr impresionant de elevi, în marea lor majoritate membri ai Cercului, cărora li s-au adăugat și elevi ai Seminarului Teologic Liceal „Ioan Popasu”.
Deschiderea serbării s-a făcut prin intonarea Imnului „Deșteptă-te, române!” și al binecunoscutului „Treceți batalioane române Carpații!”, de către Corul „Ecumenica”, condus de prof. Oltea Fontul și Dorina Coste. Cântecele corale au fost urmate de cuvintele de salut ale prof. Adrian Semenescu și Andra Buca, directorii colegiului caransebeșean.
Constantin Brătescu a evocat în cuvinte calde și emoționante trecutul Societății de lectură, trezind interesul ascultătorilor cu inedite și erudite informații. Cercetătorul a subliniat contribuția acestui Cerc la conturarea unei istorii memorabile a elitei caransebeșene, integrate național, de-a lungul existenței colegiului.
În liceul în care acum 100 de ani încă se preda în limba maghiară, profesorii de limba română au jucat un rol important în educarea patriotismului în rândul tineretului vremii. De neuitat rămân numele profesorilor Vasile Loichița, Cornel Corneanu sau Dimitrie Cioloca.
Maria Frențiu, profesor de Limba și literatura română, coordonatoarea Societății, a făcut o trecere în revistă a activităților derulate din anul 2006, când Cercul literar a redevenit Societatea de Lectură „Nicolae Iorga”, și până în prezent. O surpriză pentru invitați și elevi a constituit-o volumul realizat în cinstea evenimentului. Acesta cuprinde informații din anuarele liceului, date obținute de la arhiva din localitate, din ziarele timpului, articole despre manifestările asociației, premiile obținute la diferite concursuri, oferind o imagine despre rolul important jucat de Societatea de lectură. Grafica volumului aparține elevului Daniel Drăgan (clasa a XI-a D). La redactare au mai contribuit Cristian Homm și Alin Suru (clasa a XI-a D).
Momentul folk, susținut de Sorina Dumitru și Simina Franț, din clasa a-XII-a A, a fost urmat de un grupaj poetic pregătit de prof. Ana Borcean. Au recitat versuri din volumul „Cântecele mele”, de Lucian Costin, elevele Daiana Gurgu, Sara Brecica, Patricia Sârbu Vlădescu şi Simina Spunei, din clasa a X-a D.
„Un profesor de neuitat” (Lucian Costin/I.Gh. Costinescu) s-a intitulat intervenția Mariei Gherguța, care a conturat portretul unuia dintre cei mai cunoscuți profesori caransebeșeni.
Denisa Dragomir și Dariana Stancu, din clasa a XII-a D, au prezentat cartea „Drumul către libertate”, de Yieonmi Park, iar Iudita Caraiman, din clasa a XI-a A, romanul „Pasăre Cântătoare”, de K. Erskine. Momentul folcloric din finalul manifestării a pus în evidență doi tineri interpreți de muzică populară: Claudiu Adrian Chiriac, din clasa a XII-a D – „În Banat, la mine-acasă”, și Nicola Botoș, din clasa a VI-a A – „Acasă-i România”, „Țara mea-i un colț de rai”, precum și talentul elevilor dodiști care fac parte din Ansamblul „Zestrea Gugulanilor”: Isabell Isac, Aurelian Gâlcue, Sirona Miulescu, Aura Matei, Sorin Nicușor Ienea-Fauru, Răzvan Drăghia, Georgiana Sârbu, Sebastian Matei.
Mihaela Galescu, președinta Societății, a donat acesteia un tablou reprezentându-l pe marele istoric Nicolae Iorga.
Cu acelaşi prilej, elevii au avut ocazia să vadă Tricolorul înălțat în balconul școlii, la 1 Iunie 1919, ca semn al revenirii orașului la patria-mamă.
Manifestarea de la „Traian Doda” constituie un eveniment memorabil, care cinstește dragostea de limbă și neam a înaintașilor, dar și a contemporanilor.
Bianca METEŞ
