Vineri, 20 iunie, Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a găzduit deschiderea oficială celei de a XII-a ediţii a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală, şi cea de a doua în care materialul folosit de artişti este andezitul, tabăra fiind programată să se desfăşoare în perioada 16 iunie-16 iulie.
La eveniment au luat parte toţi cei 11 sculptori, selectaţi din 150 de artişti care şi-au trimis lucrările în vederea participării la simpozion, primarul municipiului, Marcel Vela, city-managerul Nicolae Borcean, precum şi directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, cel care, alături de coordonatorul Eugen Petri, a fost mereu sufletul taberelor organizate la Caransebeş.
„Caransebeşul are o lungă tradiţie istorică, a fost municipiu pe timpul Imperiului Roman, este atestat documentar încă din perioada medievală, în anul 1989 a participat la Revoluţie şi a fost declarat al treilea oraş liber de comunism din România. Eu mă numesc Marcel Vela şi, de 10 ani, sunt primar al acestui oraş”, le-a spus edilul municipiului, celor 11 sculptori, în deschiderea evenimentului.
Primarul Marcel Vela a mai adăugat că a iniţiat acest simpozion împreună cu alţi colegi, pe vremea când era consilier local. „Vă mulţumesc pentru că, timp de o lună, veţi sta la Caransebeş, şi pentru că în această perioadă veţi lăsa o parte din sufletele dv. aici, în Banat, şi vă doresc o şedere cât mai plăcută în municipiul nostru”, a mai spus edilul.
Cei 11 scuptori care participă la simpozion sunt Francisco Javier Astorga Ruiz del Hoyo, din Mexic, Snejana Simeonova din Bulgaria, Stefanie Krome, din Germania, artistă care locuieşte în Italia, Caroline Ruizeveld din Olanda, Andrej Mitevski – Macedonia, Natthapon Muangkling din Thailanda, Lugossy Laszlo – Ungaria, Dinu Câmpeanu din Bucureşti, Marius Bacriu din comuna Victor Vlad Delamarina – judeţul Timiş, Ana-Maria Negară din Brăila, precum şi veteranul şi coodonatorul acestor tabere, Eugen Petri, din Ploieşti.
„La această a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală participă şapte artişti din afara graniţelor României, noi încercând de fiecare dată să aducem sculptori din ţări care nu au mai fost reprezentate până acum la această manifestare culturală de amploare. Sper ca simpozionul să se bucure de succes, fiindcă, cu fiecare ediţie, el a crescut în calitate şi în faimă, pentru că, de fiecare dată, avem tot mai mulţi aplicanţi, de pe toate continentele. Astfel de simpozioane se desfăşoară în toată lumea şi fiecare artist îşi doreşte să participe la cât mai multe asemenea tabere. Sigur, şi numele României este legat de Constantin Brâncuşi, toţi artiştii din lume ştiu despre el şi foarte mulţi îşi doresc extraordinar de mult să vadă România şi monumentele realizate de Brâncuşi, precum şi să participe la simpozionul de la Caransebeş”, a spus Eugen Petri.
Un moment important al evenimentului găzduit de Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei a fost acela în care fiecare artist şi-a prezentat macheta sau schiţa lucrării pe care o va realiza în această tabără, concluzia unanimă fiind că municipiul Caransebeş într-adevăr se va îmbogăţi cu 11 sculpturi de excepţie.
„Am avut bucuria şi onoarea să-i cunosc pe cei 11 artişti coordonaţi de Eugen Petri, sculptori din Europa, Asia şi America, artişti care vor lăsa aici, pentru patrimoniul cultural al Banatului, 11 lucrări, 11 opere de artă care vor întregi zestrea culturală a municipiului Caransebeş. Ne aflăm la cea de a XII-a ediţie a Simpozionului de Sculptură, de-a lungul timpului fiind realizate 33 de lucrări în lemn, 33 în marmură, iar acum continuăm cu cea de a doua ediţie în andezit, pentru a întregi numărul de 33 de sculpturi din această rocă, în Caransebeş. Acestea vor fi amplasate la intrarea în municipiul nostru dinspre Reşiţa, unde, în perspectivă, gândim realizarea unui Muzeu de artă contemporană. Cred că sosirea unor scuptori cu asemenea CV-uri, cu asemenea cărţi de vizită, la Caransebeş, arată faptul că la nivel internaţional simpozionul pe care îl organizăm este apreciat, este evaluat la un standard de calitate artistică superior, iar faptul că sunt aici şi cadre didactice, profesori de artă, reprezintă şi aprecierea de care ne bucurăm la nivel naţional. Sunt convins că la vernisajul care va avea loc la jumătatea lunii iulie vom putea admira opere de artă care ne vor îmbogăţi sufleteşte şi ne vor crea sentimentul că în Caransebeş, aici, în inima Banatului de Munte, respectăm tradiţia vetrei spirituale care a fost, de-a lungul secolelor, această zonă binecuvântată de Dumnezeu”, a mai spus primarul Marcel Vela.
Directorul Casei de Cultură, Ioan Cojocariu, a ţinut să facă o paralelă între simpozionul găzduit de municipiul Caransebeş şi o întâmplare al cărei protagonist a fost Constantin Brâncuşi. „Atunci când contemporanii marelui artist îl judecau puţin greşit şi nu înţelegeau ce lucrări realizase el în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fără să dea prea multe explicaţii, Brâncuşi le-a spus acestora: «Mă, voi nici nu ştiţi ce vă las eu vouă!». Plecând de la aceste cuvinte, aş putea să spun că sunt bucuros că sunt contemporan cu ideea acestui simpozion la Caransebeş, cel mai mare din sud-estul Europei, şi cu toată contestarea lui venită din partea unor concetăţeni sau a altor invidioşi, din alte oraşe, care nu pot să organizeze asemenea manifestări culturale, ceea ce va rămâne peste timp, după ce blocurile nu vor mai fi, nici asfaltul, nici florile, deci atunci când nu va mai fi nimic, aceste lucrări vor dura peste timp şi se va spune: «Ferice de oamenii aceia care, în acele vremuri, au putut să facă asemenea opere, pentru că ele vor dura timpului». Arcul dintre cele două biserici – Catedrala Episcopală şi Biserica Romano-Catolică – deja inspiră şeici din lumea arabă, care doresc să realizeze porţi monumentale folosind ca model Arcul din Caransebeş, ceea ce mă face să afirm că poate nu acum, dar după ce noi nu vom mai exista, el, Arcul, imaginea lui, va fi pe toate brelocurile şi va deveni un Turn Eiffel al Caransebeşului, prin el începând, practic, istoria modernă a municipiului”, a spus Ioan Cojocariu.
Dorind să aflăm mai multe despre faptul că Monumentul Unităţii Spiritual-Creştine, denumire sub care mai este cunoscut Arcul din centrul municipiului, realizat de Eugen Petri, este dorit pe alte continente, am stat de vorbă chiar cu autorul lucrării, proaspăt întors de la un simpozion similar, organizat în Palestina de către artistul ploieştean, împreună cu sculptorii care au trecut prin taberele de la Caransebeş. „A fost un simpozion extraordinar de interesant, pentru că acolo am pătruns într-o altă lume, în lumea arabă, care este, şi ca tradiţie, şi ca şi concept, şi ca mentalitate, total diferită de a noastră. Mai mult, vă spun şi cu mândrie că le-a plăcut foarte mult acest Arc al împăcării, al dumneavoastră şi al nostru, şi vor să facă acolo un Arc care va avea dimensiuni impresionante, de 23/22 de metri. Acest Arc extraordinar din Caransebeş, împreună cu fântânile de pe Centrul civic, au fost apreciate, şi urmează să fac şi acolo cinci asemenea fântâni şi un Arc”. Toate sculpturile realizate în cadrul simpozionului din Palestina vor fi amplasate într-un oraş nou, construit de doar 3 ani, în care se vor muta locuitori abia în luna decembrie a acestui an, unde toate clădirile sunt deja ridicate, în momentul de faţă se instalează utilităţile şi se amenajează spaţiile verzi, oraşul de 25.000 de locuitori fiind amplasat pe vârful unui deal, în apropierea graniţei cu Iordania, a mai spus Eugen Petri.
În continuare, am stat de vorbă şi cu câţiva participanţi la simpozion. Javier Astorga a venit la Caransebeş din Mexic şi s-a declarat foarte mulţumit şi onorat de această invitaţie. „Până în acest moment, mi-a plăcut foarte mult organizarea şi sunt încântat că se pot realiza asemenea lucruri la Caransebeş, pentru educarea tinerilor, aşa ceva trebuind să se întâmple în toate ţările. Acum 5 ani, am început seria unor lucrări prin care încerc să reprezint urmările încălzirii globale, topirea banchizelor de gheaţă din Antarctica. Prima lucrare din această serie am realizat-o în Iran, la Teheran, şi se numeşte «Antarctica». La Caransebeş voi sculpta «Sunetul Antarcticii», din aceeaşi serie, din experienţa mea internaţională putând spune că andezitul este excelent pentru lucrări şi trebuie să fiţi foarte mândri de faptul că primarul unui oraş susţine desfăşurarea unui astfel de simpozion, unic în România. În plus, anul acesta am împlinit 50 de ani şi sunt fericit că am putut să-mi realizez visul de a vizita oraşul şi casa lui Constantin Brâncuşi”, a spus sculptorul mexican.
Andrej Mitevski este din Skopje – Macedonia şi se află pentru prima dată la Caransebeş. El a declarat că simte o adevărată plăcere pentru faptul că are ocazia să lucreze alături de sculptori din toată lumea, prilej cu care schimbă idei şi informaţii despre artă. „Piesa mea se numeşte «Cubul Infinit» şi se bazează pe o idee filosofică ce incumbă trecutul şi prezentul, trimiţând un mesaj către viitor. Mă bucur să văd atâţia oameni aici, la Caransebeş, care sunt încă dispuşi să investească în artă”.
Ultimul sculptor cu care am stat de vorbă este bucureşteanul Dinu Câmpeanu, aflat pentru a doua oară la un simpozion organizat la Caransebeş. „Am mai fost aici în 2005, atunci când am făcut o lucrare în lemn. Acum, având în vedere că vom sculpta în andezit, diferenţa este destul de mare, piatra aceasta fiind dură, dar foarte frumoasă. Realizez o lucrare care se numeşte «Ştergar», este un ciclu nou în munca mea de atelier, eu văzând ştergarul ca pe o piesă nu numai ornamentală sau de uz casnic, ci şi ca pe un element care ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii, de la naştere până la moarte. Ştergarul e folosit şi la botez, şi la nuntă… Ştergarul meu va fi pe verticală, de data aceasta, am mai realizat unul, în cadrul unui simpozion în zona Piteştiului, pe orizontală, în marmură. De data aceasta va fi din andezit şi pe verticală, şi sper să pot finaliza lucrarea aşa cum îmi doresc. Piatra în care voi lucra este puţin altfel decât cum am gândit-o eu, dar o voi folosi în întregime şi până la urmă sper să iasă totul bine… Mă bucur că mă aflu pentru a doua oară aici, s-au schimbat foarte multe în răstimpul scurs de la prima mea vizită, din 2005, ceea ce m-a făcut să şi greşesc drumul puţin”, a spus Dinu Câmpeanu.
În afară de programul de lucru în tabără, Ioan Cojocariu a spus că organizatorii au gândit pentru participanţi şi o serie de excursii, la sfârşit de săptămână. Astfel, în 22 iunie, artiştii s-au deplasat la Reşiţa, pentru a vedea Fântâna Cinetică din Centrul civic, realizată de Constantin Lucaci, duminică, 29 iunie, se va merge la Cazane, la sculptura lui Decebal, realizată cu finanţarea lui Iosif Constantin Drăgan, la Târgu Jiu, oraşul lui Brâncuşi, la întoarcere urmând să treacă pe la Tismana şi Băile Herculane, pentru ca în ultima duminică, în 6 iulie, să se meargă în vizită la cetăţile dacice, la Densuş, la Deva şi la Castelul Huniazilor de la Hunedoara.
După încă un simpozion în care se va lucra în andezit, la Caransebeş se va organiza un ciclu de încă trei simpozioane de sculptură în metal.
Adrian CRÂNGANU
