În această perioadă, arheologul Adrian Ardeţ, de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, împreună cu profesorul Livio Zerbini, de la Universitatea din Ferrara, Italia, desfăşoară lucrări în situl arheologic de la Tibiscum, în apropiere de localitatea Iaz. Mai precis, este vorba despre necropola aflată pe drumul care ducea la Sarmizegetusa.
„După o serie de investigaţii magnetometrice, am reuşit să descoperim aici nişte incinte care reprezintă morminte familiale. Acum lucrăm la o incintă de 6×6 m, aflată la 500 de metri de zidurile oraşului roman, incintele fiind situate de o parte şi de alta a drumului de intrare şi de ieşire din oraş. Aici există doar o parte a oraşului, cealaltă parte fiind distrusă de apele râului Timiş, dar aici mai avem o stradă. Sunt lucruri foarte frumoase şi importante. De exemplu, pe celălalt mal al râului – aici existând odată şi un pod – au fost construite primele aşezări militare, în anul 101 acolo fiind ridicată prima fortificaţie militară, iar pe malul acesta, după anul 117, s-au pus bazele viitorului oraş. Pe drumul care leagă DN68, Caransebeş – Oţelu Roşu, de şantierul arheologic în care lucrăm, există o serie de monumente foarte importante, dintre care amintesc doar un templu dedicat lui Apollo, care este, de fapt, un oracol, aici fiind descoperită o inscripţie închinată lui Apollo Conservatori, adică Apollo cel Vechi, de către comandantul garnizoanei de la Tibiscum. Sunt lucruri unice în România”, a spus dr. Adrian Ardeţ.
Cum în imediata apropiere se desfăşoară şi lucrările la Gazoductul BRUA, iar pe acel traseu este un alt colectiv de arheologi, Adrian Ardeţ a ţinut să precizeze că respectivul şantier arheologic este unul dintre cele mai importante din Europa. Pe lângă cea de a doua necropolă pe care o cercetează cei de la muzeul caransebeşean, acolo există complexe preistorice din Neolitic, Epoca Bronzului şi până în perioada dacică.
„Anul acesta, împreună cu prof. Livio Zerbini, încercăm să dezvelim integral o incintă, după care ne vom extinde cercetările şi la celelalte incinte din această necropolă. Colegii mei din Italia au vrut să aibă «săpătura» lor în această necropolă. Acum, aşteptăm să descoperim scheletele şi urnele care se află acolo. Aici a fost o aşezare civilă, care, pe parcursul secolului al II-lea, nu se ştie exact când, s-a transformat în municipiu. Prof. Livio Zerbini nu vrea altceva decât să prezinte şi să atragă atenţia lumii ştiinţifice europene asupra importanţei acestui sit arheologic”, a mai spus Adrian Ardeţ.
Prof. Livio Zerbini este prorectorul Universităţii din Ferrara şi conduce Centrul de Studii al Provinciilor Dunărene, cu sediul în acelaşi oraş italian. Oaspetele Caransebeşului efectuează săpături arheologice în Georgia şi în ţara noastră, este abilitat de Ministerul de Externe al Italiei, fiind totodată şi conducător de doctorat la Universitatea de Vest din Timişoara. De trei ani, Livio Zerbini încearcă să promoveze arheologia din România şi în special Tibiscumul, pentru că aici se consideră că este leagănul civilizaţiei româneşti, prin aceste locuri trecând împăratul Traian în anul 101. După ce se vor încheia activităţile din zona Iaz, Livio Zerbini se va întoarce cu un grup de studenţi italieni.
„Domnia-sa ne-a facilitat deschiderea unei uşi pentru proiecte legate de istorie şi arheologie cu Italia. De exemplu, ne-a pus în legătură cu un muzeu din localitatea Luca, din apropiere de Pisa, iar Ambasada Italiei ne-a deschis porţile la Uniunea Europeană pentru a implementa acest proiect intitulat «Domus Romana», în valoare de câteva milioane de euro”, a mai spus Adrian Ardeţ.
Acesta a adăugat că, împreună cu colaboratorii italieni, la Caransebeş se doreşte realizarea unui parc arheologic modern acolo unde a fost Tibiscum, un obiectiv la nivel european, după modelul Carnuntum-ului de la Viena. „Avem nevoie de acces auto, de o şosea, de parcare, ne trebuie câteva lucruri pentru a putea aduce turişti, cum se întâmplă la Sarmizegetusa. Vrem să punem în valoare monumentele de aici, pentru că Tibiscumul este cunoscut în toată lumea. Au venit aici şi francezi, şi englezi, pentru că acest sit este de o importanţă cu adevărat deosebită”, a mai spus Adrian Ardeţ.
Sonia BERGER