În tabăra amenajată în apropierea Casei Kolping a avut loc luni, 14 iulie, vernisajul expoziţiei care reuneşte cele 11 lucrări realizate de artiştii care au participat le cea de a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală de la Caransebeş, desfăşurată îm perioada 14 iunie – 14 iulie, acesta fiind al doilea an în care materialul folosit a fost andezitul. La manifestare au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, ai instituţiilor din municipiu, invitaţi de marcă printre care s-au numărat deputatul Dan-Laurenţiu Tocuţ şi viceconsulul Germaniei, Excelenţa-Sa Siegfried Geilhausen, precum şi un mare număr de iubitori de artă.

În discursul său, primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela, a vorbit despre importanţa acestui eveniment, una dată şi de faptul că cei 11 artişti s-au confruntat cu tot felul de probleme până la a-şi duce la bun sfârşit lucrările. „Spuneam cândva că noi, aici, în Caransebeş, în Banatul de Munte, am învăţat să dansăm când alţii se temeau de furtună şi de ploaie, şi de fiecare dată în Caransebeş, în inima Banatului, am încercat să răzbim şi să trecem dincolo de tot ce au însemnat vitregiile vremii. Chiar în această perioadă am avut necazuri, au avut loc inundaţii, am trecut prin clipe grele, prin care am fost încercaţi, prin care am dovedit că putem fi uniţi, că împreună putem să trecem peste toate obstacolele. Sâmbătă, când în municipiu au fost inundaţii, am văzut aici artişti care nu se temeau de ploaie, care au învăţat să danseze în furtună aici, la Caransebeş… Sunt sculptori de pretutindeni, de pe aproape toate continentele, care îşi lasă aici o parte din sufletele lor, o parte din visele lor… Pentru că tot ceea ce se întâmplă aici va rămâne peste decenii, peste veacuri. Dincolo de a însemna efortul unei administraţii trecătoare, aici vor rămâne aceste mesaje artistice, aici vor exista peste timp gândurile, visele, creaţiile lor, ale artiştilor, care vor transmite un mesaj generaţiilor care vor veni după noi”, a spus Marcel Vela.

Edilul a mai adăugat că aceste 11 lucrări întregesc patrimoniul cultural al Banatului Montan, averea spirituală a municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului şi tot ceea ce înseamnă zestre artistică a României. Şi cum fiecare ediţie de până acum a avut cel puţin o întâmplare hazlie, Marcel Vela a relatat că anul acesta lucrurile au stat puţin altfel, în sensul că, atunci când sculptorul Javier Astorga a aflat că în Mexic câinele său a murit, a mers la un cetăţean de aici şi a cumpărat patru căţeluşi (care au participat şi ei la evenimentul de luni, dormind duşi în apropierea noilor stăpâni – n.r.), care au fost imediat adoptaţi de artişti şi care vor rămâne mai departe în tabără.

„E o adevărată plăcere să fiu aici, nu numai pentru că mie şi soţiei mele ne plac aceste locuri, ci şi pentru că putem să vedem lucrările acestor minunaţi artişti. Vreau să-i mulţumesc primarului Marcel Vela, care şi-a pus amprenta pe întreagă această zonă, o regiune care merită şi care are nevoie de această atenţie, una culturală, economică şi organizatorică. Eugen Petri şi echipa de sculptori care au lucrat în cadrul acestui simpozion cred ca sunt o opţiune serioasă pentru ca, în viitor, România să fie aleasă Capitala Culturală a Europei”, a spus Siegfried Geilhausen, viceconsulul Germaniei de la Timişoara.

Coordonatorul taberei, Eugen Petri, a declarat că echipa cu care a lucrat la simpozionul din acest an este cea mai bună pe care a avut-o până în momentul de faţă. „Am avut o atmosferă deosebită. Deşi a plouat şi ni s-au stricat maşinile, unii dintre noi s-au şi curentat, după cum se poate vedea rezulatatul este extraordinar”, a spus artistul ploieştean, după care a înmânat sculptorilor câte o diplomă care atestă participarea la simpozionul de la Caransebeş.

Cei 11 artişti pentru care s-a cântat imnul ţărilor din care provin şi care, emoţionaţi, au rostit câteva cuvinte cu acest prilej, sunt: Francisco Javier Astorga Ruiz del Hoyo, din Mexic, Snejana Simeonova din Bulgaria, Stefanie Krome din Germania, Caroline Ruizeveld din Olanda, Andrej Mitevski din Macedonia, Natthapon Muangkling din Thailanda, Lugossy Laszlo – Ungaria, Dinu Câmpeanu – Bucureşti, Marius Bacriu din comuna Victor Vlad Delamarina, judeţul Timiş, Ana-Maria Negară din Brăila, precum şi „veteranul” taberelor de la Caransebeş, Eugen Petri. O diplomă specială a primit şi Ioan Şot, din Măgura Ilvei, cel care a donat şi anul acesta andezitul pentru simpozion.

Cu această ocazie, Javier Astorga i-a dăruit primarului municipiului o sculptură intitulată „Omagiu lui Constantin Brâncuşi”, lucrare care, a promis Marcel Vela, va rămâne la Primărie, pentru ca toţi edilii care vor urma să se bucure de ea.

„Ce se întâmplă acum, aici, are o istorie mult mai lungă. Suntem la cea de a XII-a ediţie a simpozionului, fiecare ediţie de până acum înscriindu-se într-o anumită problematică. Acesta este cel de al treilea ciclu de sculptură. Primul a fost sculptura în lemn, apoi a fost ciclul marmurei, care a însemnat o resurecţie a spaţiului public în Caransebeş.Cine a cunoscut Caransebeşul înainte de începerea acestui simpozion în marmură şi a revenit aici, a crezut că revine în alt oraş, fiindcă toate locurile în care au fost aşezate lucrările create de artişti au fost reconstruite. Lucrarea nu s-a pus pur şi simplu în spaţiu, ci ea şi-a creat, cu foarte multă autoritate, un nou spaţiu, în care acum se regăseşte împreună cu alte elemente de mobilier urban. Cel de al treilea ciclu este acesta, al sculpturii în andezit, care deja a început să genereze o nouă formă culturală – este vorba despre Parcul de sculptură de la intrarea în municipiu dinspre Reşiţa –, fiindcă aici, în tabără, lucrările sunt doar «parcate» provizoriu, acesta fiind locul de lucru. Avem aşadar un oraş remodelat de marmură şi un parc generat de andezit”, a spus criticul Pavel Şuşară.

În încheiere, toţi cei prezenţi au admirat sculpturile şi, cum altfel, s-au fotografiat lângă ele şi lângă autorii lor.

Bianca METEŞ