În data de 14 octombrie ne-a părăsit o Doamnă a cântecului popular bănăţean autentic, cea care a fost inegalabila Valeria Berzescu.
Doda Valeria s-a născut în data de 27 iunie 1933, în comuna Teregova. A urmat şapte clase primare în localitatea natală, timp în care a început să fie preocupată de cântecul popular, îndrumată fiind de bunica ei. Cântecele şi doinele auzite în copilărie au format repertoriul de mai târziu al tinerei soliste, care, treptat, şi-a îndreptat atenţia spre valorificarea unui repertoriu inedit, cules din bogata zonă a Teregovei, de unde este originară.
Recunoscută ca un adevărat rapsod, cu un repertoriu autentic, Valeria Berzescu a fost cooptată să cânte în diferite formații de muzică populară. A debutat în 1954, ca solistă a Orchestrei Casei de Cultură din Caransebeș, dirijor Nicolae Purdele. A colaborat cu Orchestra Clubului CFR și „Doina Banatului” din Caransebeș, dirijor Nicolae Perescu, când au fost realizate de către Studioul Radio Timişoara şi primele sale înregistrări, în anul1965: doinele Sus îi luna-n răsărit, Când mergi bade la pădure, și jocurile Toată lumea are-un dor, Frunză verde bob de grâu. În 1964, a avut primele apariţii la Televiziunea Română. În anul 1974, în urma vizitei redactorului de specialitate de la Radio București, Alexandru Fabian, în Banat, dintre toţi soliştii audiaţi cu această ocazie şi-a oprit atenţia la Doda Valeria şi subsemnatul, spunându-i dirijorului Nicolae Perescu să înregistreze cântecele pe bandă magnetică pe care să o trimită la București, pentru a fi audiată de specialişti, comisia din radio aprobând şapte melodii pentru Doda Valeria. În acelaşi an au fost înregistrate cu Orchestra Populară Radio, dirijată de George Vancu, aceste piese. În anul 1975 a apărut şi un disc la Electrecord, piese preluate din radio.
Valeria Berzescu a fost prezentă la diferite concursuri de muzică populară şi a suţinut concerte cu ocazia primei ediții a Festivalului „Maria Tănase”, de la Craiova, în 1969, prilej cu care a obţinut o mențiune, la Festivalul „Aurelia Fătu-Răduțu”, de la Bocșa, locul II, tot la prima ediţie, și împreună cu Orchestra Clubului CFR Caransebeş, concerte în fosta Iugoslavie.
A cântat alături de Raveca Săndulescu, Maria Ciobanu, Petre Săbădeanu, Lucreția Ciobanu, în spectacole cu orchestre populare din Valea Jiului. Melodii de mare succes au fost doinele Când pleci bade la pădure, Hai bade pe vale, care poartă amprenta unor creații autentice, solistei fiindu-i apreciate vocea deosebită şi modul original de interpretare.
Descendentă dintr-o familie de artişti dansatori, ea însăşi o bună dansatoare în echipa din Teregova, a obținut locul I la Finala celui de-al VI-lea Concurs al formaţiilor de amatori, din cadrul Programului intitulat „De la moşi la strămoşi”, unde familia lui Ion Berzescu era compusă din şase persoane. S-a făcut apoi cunoscută prin suitele de dansuri populare jucate cu măiestrie pe scenele Timişoarei şi ale Capitalei. În 1960, în ziarul „Drapelul Roşu”, Magda Sârca semna un articol, „Comori de artă populară”, în care descria măiestria în arta cusutului, păstrată de această veritabilă decoratoare populară, Doda Valeria Berzescu, cu motive geometrice pe cămăşi din pânză de in, două flori multicolore pe opregul din mătase sau pe ceapsă neagră.
Numele Valeriei Berzescu se înscrie printre acelea ale reprezentanţilor dăruiţi cu talent, care au dus mai departe florile cântecului popular bănăţean autentic.
Ştefan ISAC