De la Paxi, la Zakynthos
La sud de Corfu, în apropierea coastei Epirului, se află cele două insuliţe, Paxi şi Antipaxi, ce acoperă o suprafaţă de 19 kmp. Cu vegetaţia lor subtropicală, cu plajele nisipoase mărginite de livezi de măslini, ele sunt locuri liniştite, unde vizitatorul găseşte în acelaşi timp dotări turistice confortabile.
Lefcada. Situată foarte aproape de Grecia continentală, insula este uşor accesibilă de la Preveza. O reţea rutieră bună permite exploatarea în lung şi în lat a acestei insule muntoase, cu mici câmpii fertile şi plaje minunate. Istoria Lefcadei este cea a tuturor Insulelor Ioniene. Săpături recente efectuate la Nydri au scos la iveală multe vestigii care dovedesc că în perioada preistorică insula avea deja o civilizaţie avansată. Până în prezent, Lefcada a ,,scăpat” dezvoltării turistice, fapt ce o face plăcută celor doritori de vacanţe simple, la malul unei mări cu ape albastre şi limpezi. Plaje deosebit de frumoase întâlnim la Aghios Nichitas (27 km de oraş), Lygia, Nydri, Ai Giannis şi Vasiliki.
Cefalonia, cea mai mare dintre Insulele Ioniene, este muntoasă şi acoperită de o pădure de pini. Plajele sale nisipoase, mărginite de pini, atrag un număr din ce în ce mai mare de turişti care pe insulă pot vizita mormintele miceniene, mozaicurile antice şi castelele medievale.
Argostoli, capitala, este aşezată în Golful Livadi, care desparte insula în două părţi inegale. Complet reconstruit după cutremurul devastator din 1953, Argostoli este astăzi un oraş modern.
Itaca, patria lui Ulise, este o insulă muntoasă şi aridă, care nu poate să-şi hrănească cei câţiva locuitori, care sunt în cea mai mare parte marinari sau sunt obligaţi să imigreze. Cu numeroasele sale golfuri şi golfuleţe, ea încântă în aceeaşi măsură pe iubitorii de scufundări şi pe cei ai pescuitului subacvatic. Grota Nimfelor, principala atracţie a insulei, este identificată cu grota în care Ulise şi-a ascuns comoara la întoarcerea sa din Insula Feacilor. În Itaca au fost descoperite numeroase vestigii din Epoca Miceniană (1500-1100 î.Hr.). Un drum bun, panoramic, traversează insula pe toată lungimea ei.
Zakynthos (Zante) ,,Zakynthos cea împădurită”, după cum a denumit-o Homer, este insula-grădină situată în faţa coastei de nord-est a Peloponezului şi legată de Kyllini prin curse foarte dese de ferry-boat. Această insulă minunată a fost aproape în întregime distrusă de un cutremur în anul 1953.
Capitala insulei, numită de asemenea Zante, a fost reconstruită într-un stil ce reaminteşte puţin stilul vechi veneţian al caselor şi drumurilor. Insula, care se mândreşte cu o îndelungată tradiţie literară şi muzicală, este la fel de bogată şi în frumuseţi ale naturii. Coasta de est, unde se află oraşul Zante, este mărginită de coline stâncoase, pe una dintre ele înălţându-se o cetate veneţiană, în timp ce pe o alta se întinde Platoul Akrotiri, cu vilele, grădinele şi livezile sale de măslini. Apele de culoarea turcoazului şi smaraldului se pretează pentru nataţie, sporturi cu vele şi pescuit, din luna mai până în octombrie. (Va urma)
