Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultima vreme s-a produs în anul 2009, la Zăvoi. Cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul din localitate, au fost găsite o serie de vestigii arheologice care s-au dovedit a face parte dintr-un ansamblu de o mare importanţă.
Până acum, au fost scoase la iveală de către specialişti urmele unei săli de aproximativ 100 de metri pătraţi, o baie, o piscină, intrarea în clădire, o parte din curtea interioară şi canalele de scurgere. Imobilul beneficia de sistemul roman de încălzire prin podea, cu ajutorul unor tuburi de ceramică (Hipocaustum).
Zidurile au fost construite din piatră fasonată, băile fiind izolate cu un amestec specific de cărămidă şi mortar (Opus signinum). Merită amintit şi faptul că printre materialele de construcţie folosite nu se află şi marmura, cariera de la Bucova urmând a fi exploatată abia după cucerirea Statului dac de către romani.
Ruinele palatului împăratului Traian, căci despre el este vorba, se găsesc în intravilanul satului Zăvoi, în zona vechiului cimitir. Ruinele sunt ale unui palat ridicat de legionarii romani pentru împăratul Traian în toamna anului 101 d.Ch., în timpul Primului razboi daco-roman, desfășurat între anii 101-102 d.Ch.
Castrul roman cu denumirea Agmonia a fost construit de legiunile romane după ocuparea Daciei.
În antichitate, pe Valea Bistrei trecea drumul roman care pornea de la Lederata până la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Urmând indicaţiile din Tabula Peutingeriana, pe drumul imperial Tibiscum – Sarmizegetusa sunt înscrise numai două localităţi: Agnavae (după Ptolemeu) sau Agmonia (Acmonia, Agnauie, Augmonia, după geograful din Ravenna), aşezare localizată în satul Zăvoi, şi Pons Augusti (Podul Împăratului) localizată, după unii istorici, la Voislova.
Localitatea Agnaviae a fost localizată în satul Zăvoi, siturile de la castrul roman având codul LMI CS-I-s-B-10898 (01 şi 02). La vest de sat, pe ambele părţi ale DN 68, s-au identificat o serie de ruine, descrise şi desenate şi de A. Marsigli în planurile sale la începutul secolului al XVIII-lea, ce aparţin unui castru de pământ (336/336 m), care a funcţionat ca o mare tabără provizorie din perioada celor două războaie daco-romane.
Este vorba despre o fortificaţie de pământ cu val de pământ înalt de 1,5-3,5 metri şi lat de 4-5 metri. Se presupune că este fortificaţia de pământ şi de piatră la patru ore înainte de Porţile de Fier ale Transilvaniei.
Deoarece săpături nu s-au făcut, este greu de precizat dacă este vorba de un castru roman sau de o aşezare, şi cu atât mai puţin dacă aici trebuie localizată antica Statio Agnaviae.
Infoturism Zăvoi